Locuitorii din Oradea achită costuri mai mari pentru termoficare decât cei din București, deși prețul real al energiei termice în orașul de la granița cu Ungaria este mult mai mic. Această discrepanță apare din cauza modului în care sunt distribuite costurile între consumatori și bugetele locale. În timp ce Oradea utilizează surse precum energia geotermală pentru a reduce costul total, în Capitală diferențele sunt acoperite masiv prin subvenții publice.
În Oradea, tariful total practicat este de 549 lei/MWh, o valoare semnificativ mai redusă față de alte municipii și de București. Totuși, impactul asupra facturii finale este diferit, deoarece primăria din Oradea a acordat în 2025 subvenții de 43 de milioane de lei, plus încă 8 milioane de lei pentru acoperirea pierderilor. Din acest motiv, deși sistemul este eficient, beneficiul nu ajunge integral în buzunarul locatarului, care plătește pentru o gigacalorie aproximativ 408,46 lei.
În București, prețul real al unei gigacalorii este de 921,82 lei, însă Termoenergetica cumpără energia de la ELCEN cu 485,37 lei și o vinde populației cu 330 de lei. Această diferență este susținută de municipalitate, care acoperă aproximativ 60% din preț prin subvenție. Astfel, un bucureștean plătește în medie 366 lei pentru o gigacalorie, inclusiv cu TVA de sezon rece inclus, ceea ce face ca factura pentru 5 gigacalorii să fie de 1.830 lei.
Analiza expertului Dumitru Chisăliță (AEI) subliniază că o factură mică nu dovedește întotdeauna eficiența unui sistem, ci poate fi rezultatul unei subvenționări mari din bani publici. În Oradea, din iulie 2026, populația va plăti 550,76 lei/Gcal cu TVA, deși prețul local este de 734,58 lei/Gcal, restul de 183,82 lei/Gcal fiind acoperit de primărie. „Subvenția nu dispare din buzunarul cetățeanului; își schimbă doar traseul”, explică Dumitru Chisăliță.
Situația din Oradea contrastează cu trendul național de deconectare de la sistemele centralizate. Conform raporturilor ANRE pentru anii 2024 și 2025, în majoritatea regiunilor numărul locuințelor alimentate din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) este în scădere. Totuși, în Municipiul Oradea și Comuna Sânmartin s-a înregistrat o creștere semnificativă de rebranșări, cu 789 de locuințe înregistrate în anul 2025, menținând o tendință ascendentă.
La nivel național, datele centralizate de operatorii SACET arată că la sfârșitul anului 2025 existau 1.012.681 consumatori de energie termică, dintre care 1.002.509 sunt locuințe. Regiunea București-Ilfov deține cel mai mare număr de locuințe racordate, cu 533.407 unități, în timp ce regiunea Centru are cel mai mic număr, cu doar 14.359 locuințe alimentate din sistemul centralizat de termoficare.