Unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui din Bulgaria va fi oprită pentru lucrări planificate de întreținere anuală și reîncărcare cu combustibil. Această operațiune, care începe de joi, se va desfășura până la sfârșitul lunii noiembrie, reducând producția disponibilă cu aproximativ 1.000 MW. Situația apare într-un moment în care România depinde de importurile de energie pentru a-și acoperi consumul, în special în orele de seară, când producția internă este insuficientă.
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează că retragerea acestui grup de putere crește presiunea asupra sistemului energetic român în perioada în care zilele se scurtează și temperaturile pot scădea. Într-o analiză, acesta subliniază că România trebuie să gestioneze această schimbare prin prisma dependenței de importuri în momentele când producția internă nu este suficientă. Scăderea disponibilității în regiune poate face ca importul de energie să devină mai scump și mai dificil de asigurat.
Dumitru Chisăliță a prezentat un scenariu de lucru în care România ar putea avea nevoie de importuri de până la 2.700 MW în orele de seară. Acest calcul se bazează pe o ipoteză de consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW. Deși aceste valori sunt ipoteze de analiză și nu o prognoză oficială, ele indică dimensiunea riscului în condiții de cerere ridicată la nivel regional, când vecinii pot avea nevoie de energie simultan cu România.
Analiza elaborată de AEI indică un deficit cumulat de producție de aproximativ 6.400 MW pentru țările din Europa Centrală și Sud-Est, luând în calcul oprirea unității 6 de la Kozlodui. Dumitru Chisăliță explică faptul că evenimente precum vântul slab sau nebulozitatea pot afecta suplimentar capacitatea de a acoperi vârful de consum. În special, norii pot reduce producția fotovoltaică din timpul zilei, limitând energia disponibilă pentru stocare sau pentru utilizarea în orele critice de seară.
Pe plan economic, reducerea producției regionale ar putea determina creșterea prețurilor la electricitate în orele de vârf. Când oferta scade, piața apelează la surse mai costisitoare, ceea ce crește cheltuielile de achiziție pentru furnizori. Dumitru Chisăliță menționează că, deși facturile nu cresc automat astăzi, costul vulnerabilității sistemului se poate reflecta în ofertele contractuale viitoare către consumatori, dacă marja de siguranță devine prea mică.
Echilibrul între producția de energie și cererea consumatorilor este un factor critic pentru stabilitatea rețelelor electrice din Europa. În perioadele de vârf de consum, sistemele de transport trebuie să asigure fluxul de energie de la producători la utilizatori, evitând astfel riscurile de avarii. Capacitatea de a menține rezerve tehnice este esențială pentru a preveni întreruperile de alimentare în cazul unor defecțiuni neprevăzute ale infrastructurii de transport sau ale centralelor de producție.