Ministerul Energiei dezvoltă noi instrumente prin care sprijinul public va fi direcționat către serviciile esențiale pentru funcționarea sistemului energetic. Obiectivul este ca finanțarea să nu mai fie limitată doar la construirea de capacități, ci să recompenseze valoarea adusă de acestea, precum inerția și stabilitatea rețelei. Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei, a detaliat această direcție în cadrul conferinței de lansare a Codul de bune practici in Regenerabile, ediția 2026, organizat de RWEA și RPIA.
O componentă centrală a acestui nou model este pregătirea unei scheme de ajutor de stat dedicată hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj. Sorin Elisei a explicat faptul că ministerul analizează modalitățile prin care o unitate poate fi recompensată pentru contribuția sa la stabilitatea sistemului. Criteriile de sprijin ar putea include capacitatea de a oferi inerție și adecvare, depășind simpla oportunitate de a cumpăra sau vinde energie în momente diferite pe piață.
În acest proces de reformă, Transelectrica ar putea juca un rol fundamental în identificarea serviciilor tehnice necesare și în administrarea mecanismelor de recompensare. Decizia de a implementa astfel de instrumente vine din necesitatea de a asigura că proprietarii de centrale au motivația economică de a pune resursele la dispoziție în momentele critice. În prezent, disponibilitatea tehnică a unei unitate nu garantează automat producția atunci când sistemul are nevoie, deoarece participarea la piață este voluntară.
Sorin Elisei a subliniat că modelele de evaluare trebuie calibrate strict la particularitățile României, integrând date despre hidraulicitate, perioade de mentenanță și posibilitatea de import. Planificarea rețelelor trebuie să includă reziliența și o gestionare strategică a resurselor hidro, care au și alte utilizări. Pentru a asigura succesul acestor investiții, este necesară o coordonare extinsă între instituții, inclusiv cu Ministerul Finanțelor, pentru a corela dezvoltarea regenerabilelor cu infrastructura de rețea.
Pe plan instituțional, secretarul general a susținut că riscul climatic trebuie integrat direct în politica energetică, deoarece acesta influențează consumul și producția. Sorin Elisei a propus crearea unui minister al energiei și schimbărilor climatice pentru a crește capacitatea de decizie. Această abordare vizează gestionarea mai eficientă a capacităților de rezervă și a impactului schimbărilor climatice asupra funcționării rețelelor și a necesarului de resurse în sistemul național.
Evoluția piețelor de energie și a costurilor resurselor rămâne un subiect de monitorizare constantă, în contextul volatilității prețurilor la carburanți. Presiunea prețurilor la combustibili este deja resimțită în România, într-un moment în care deciziile internaționale privind producția de petrol și rezervele globale influențează direct stabilitatea economică a sectorului energetic.