Asociația Energia Inteligentă a publicat un manifest prin care propune un plan de intervenție pentru transformarea resurselor energetice ale României. Această inițiativă vizează securitatea, prețurile suportabile și dezvoltarea economică, în contextul în care prețurile la electricitate au crescut cu 112%, la gaze cu 126%, iar la combustibili cu 55% în ultimii doi ani. De asemenea, taxele aplicate sectorului depășesc pragul de 26%, ceea ce pune presiune pe companii.
Studiul realizat de AEI subliniază că România nu se confruntă cu o lipsă de resurse, ci cu probleme de sincronizare, execuție și guvernanță. Deși țara dispune de gaze naturale, hidroenergie, energie nucleară, cărbune, biomasă și un potențial regenerabil important, sistemul rămâne insuficient coordonat. Această situație forțează importul de energie în momentele critice și menține costurile ridicate pentru consumatori.
Planul propune zece decizii strategice, printre care aplicarea principiului de închidere a capacităților de producție doar după înlocuirea lor și finalizarea centralelor pe gaze și a hidrocentralelor începute. Alte măsuri includ accelerarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, evaluarea proiectului SMR și dezvoltarea unui mix de stocare care să cuprindă baterii și acumulări hidro prin pompaj. Se pune accent pe modernizarea rețelelor de electricitate, gaze și termoficare.
Pentru protecția consumatorilor, manifestul recomandă înlocuirea plafonărilor generalizate cu o protecție țintită pentru persoanele vulnerabile și contracte predictibile pentru industrie. Totodată, se propune adoptarea unui Cod fiscal energetic stabil pentru a stimula investițiile. Un alt punct cheie este profesionalizarea conducerii companiilor energetice și stabilirea unui responsabil nominal pentru fiecare proiect strategic de importanță națională.
Obiectivele cuantificabile până în 2030 includ obținerea a 3.500-4.500 MW de putere controlabilă nouă sau modernizată și dezvoltarea a minimum 500 MW hidro. Planul vizează și implementarea a 15-20 GWh de stocare și a 1.000 MW de consum flexibil. În ceea ce privește sectorul nuclear, se urmărește atingerea unui progres fizic de minimum 30% la Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă.
Evoluția pieței energetice rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică a țării, având un impact direct asupra costurilor de funcționare ale întregii societăți. În contextul actual, gestionarea resurselor și infrastructurii este esențială pentru a evita volatilitatea prețurilor și pierderea competitivității industriale. Succesul acestor măsuri va depinde de trecerea de la proiectele doar anunțate la investițiile care funcționează efectiv.