România se confruntă cu un deficit de energie în perioadele de seară, din cauza lipsei capacităților de stocare a energiei electrice. Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, a explicat că țara a investit masiv în producția fotovoltaică și eoliană, însă nu a alocat fonduri suficiente pentru sistemele de depozitare. Această strategie a generat o situație în care există supraproducție în timpul zilei, dar un deficit critic atunci când consumul crește semnificativ.
Conform declarațiilor lui Bogdan Ivan, România a asumat cele mai agresive ținte de carbonizare din Uniunea Europeană în ultimii șase ani. Totuși, procesul de dezvoltare a fost limitat la producție, fără a include capacități de stocare. S-au pus în funcțiune 6 gigawați de putere instalată, dar fără nicio metodă de înmagazinare. Bogdan Ivan subliniază că normativul științific impune o capacitate de stocare dublă pentru fiecare megawatt instalat, o practică utilizată la nivel global.
Problema este agravată de faptul că, în perioadele cu soare, există o supraproducție de energie fotovoltaică în regiune. Fără investiții în stocare, energia produsă în timpul zilei nu poate fi utilizată în intervalul de vârf de consum, situat între orele 18:00 și 22:00. În aceste condiții, energia ajunge să fie vândută chiar cu prețuri negative către cei care dețin tehnologii de stocare, afectând echilibrul pieței energetice naționale.
Procesul de obținere a aprobărilor pentru proiectele de stocare este extrem de lent și birocratic. Bogdan Ivan a menționat că, deși a propus simplificarea procedurilor, un proiect de act normativ destinat acestui scop a rămas blocat. În prezent, pentru construirea unui parc de stocare sunt necesare 6-8 luni, însă etapele de aprobare pot dura până la un an și jumătate. Această situație a împiedicat dezvoltarea rapidă a infrastructurii necesare.
În prezent, România dispune de aproximativ 1.600 de megawați capacitate de stocare instalată, cu o prognoză de peste 2.000 de megawați până la finalul acestui an. Totuși, Bogdan Ivan a precizat că țara a înregistrat un deficit mediu de circa 2.000 de megawați de la începutul lunii august, moment în care cele două reactoare de la Cernavodă au fost oprite. Dacă s-ar fi avut 4.000 de megawați putere de stocare, importurile scumpe de energie ar fi putut fi reduse drastic.
Evoluția pieței de energie din România este strâns legată de capacitatea de a gestiona fluxurile de producție regenerabilă. Deficitul de energie și necesitatea importurilor sunt factori care influențează direct costurile finale pentru consumatori și companii. Îmbunătățirea infrastructurii de stocare rămâne un punct critic pentru stabilitatea energetică și pentru reducerea prețurilor la electricitate în perioadele de vârf de consum.