În ultimii trei sau patru ani, în rețelele de distribuție din România au fost conectate cu succes aproximativ 7.700 MW de capacități solare. Această cantitate de energie, conform declarațiilor lui Volker Raffel, CEO E.ON România, reprezintă un volum echivalent cu capacitatea de funcționare a 11 reactoare de la Cernavodă. Evenimentul a fost discutat în cadrul celei de-a X-a ediții a Conferinței anuale InvesTenergy, sub tema echilibrului puterii în sectorul energetic.
Dezvoltarea accelerată a noilor capacități de producție, alături de necesitatea stocării energiei, apariția centrelor de date și extinderea mobilității electrice, impun investiții suplimentare în infrastructură. Volker Raffel a menționat că, deși există opinii privind limitarea costurilor de investiții în distribuție, analiza realizată împreună cu președintele ANRE, Niculescu, a indicat necesitatea unor sume mai mari. Fără aceste investiții necesare pentru gestionarea noilor fluxuri, riscul de scumpire a energiei devine real pentru consumatori.
E.ON România a investit 2,2 miliarde de euro în modernizarea și extinderea rețelelor de la privatizare până în prezent. Aceste investiții au redus durata întreruperilor de alimentare, de la 1.800 de minute în anul 2004 la doar 60 de minute în prezent, iar pierderile de gaze naturale au scăzut de la peste 6% la puțin peste 1%. Compania planifică alte investiții de 1,7 miliarde de euro până în anul 2030, utilizând fonduri proprii și europene.
Pentru a susține creșterea, Volker Raffel solicită introducerea tarifului binom, care să ia în calcul atât energia distribuită, cât și capacitatea rezervată în rețea. În rețeaua operată de E.ON, volumul de energie distribuit a scăzut cu 10% în ultimii doi ani din cauza autoconsumului prosumatorilor, deși consumul total nu a scăzut în aceeași proporție. Implementarea acestui mecanism este considerată esențială pentru a nu crește tariful de distribuție doar pentru a acoperi costurile de infrastructură.
În ceea ce privește piața gazelor, CEO E.ON România avertizează că liberalizarea după 1 aprilie 2027, fără măsuri de protecție, ar putea duce la creșteri puternice ale facturilor pentru gospodării. România nu dispune încă de volumele suplimentare de gaze de la proiectul Neptun Deep, iar o piață nepregătită ar fi vulnerabilă. Raffel susține că schema actuală de protecție ar trebui prelungită sau înlocuită cu un mecanism similar pentru a asigura stabilitatea prețurilor.
Sectorul energetic din România se confruntă cu nevoi masive de modernizare a infrastructurii pentru a susține tranziția. În timp ce companii precum E.ON planifică investiții de miliarde de euro în rețele, alte entități precum Nuclearelectrica urmăresc finanțări pentru retehnologizarea reactoarelor de la Cernavodă, iar Transelectrica estimează necesarul de peste două miliarde de euro pentru proiecte de linii electrice în următorii zece ani.