Lipsa de predictibilitate și schimbările frecvente ale legislației reprezintă vulnerabilități majore pentru sectorul energetic din România, conform declarațiilor făcute de Diana Barglazan. Aceasta, în calitate de DG Energy Country Coordinator for Romania în cadrul Comisiei Europene, a subliniat aceste riscuri în cadrul Conferinței Regionale Eurogas desfășurate la București. Conform oficialului, un sector care necesită investiții pe termen lung, de ani de zile, este puternic afectat de intervențiile publice fragmentate și de reglementări care se modifică sau se prelungesc constant.
Diana Barglazan a evidențiat faptul că România deține un potențial energetic foarte mare, însă valorificarea acestuia este adesea întârziată de decizii tardive. Un exemplu relevant a fost dezvoltarea capacităților fotovoltaice prin programul Casa Verde, care a avansat fără o evoluție simultană a sistemelor de stocare a energiei. Această lipsă de integrare a stocării a cauzat dificultăți în gestionarea sistemului, în comparație cu Bulgaria, unde capacitățile de stocare au permis importul de energie ieftină ziua pentru exportul ei la prețuri mai mari seara.
În ceea ce privește flexibilitatea sistemului, reprezentanta Comisiei Europene a menționat că prima acțiune reală privind demand response a fost observată abia în această vară. Deși există soluții și resurse disponibile în diverse domenii, precum biometanul, procesul de implementare pare să fie marcat de ezitări. Această incapacitate de a acționa prompt transformă potențialul nevalorificat într-o vulnerabilitate pentru sistemul energetic, deoarece deciziile sunt luate abia când situația devine critică, cu consecințe negative.
Un alt punct abordat a fost rolul strategic al producției interne de gaze naturale. Diana Barglazan a afirmat că producția internă este cea mai sigură sursă și un activ strategic pentru securitatea Europei, în contextul eliminării dependenței de gazul rusesc. Deși fondurile europene pentru proiectele bazate pe combustibili fosili s-au redus la nivelul Uniunii Europene, România a beneficiat de finanțări semnificative prin Fondul pentru Modernizare și alte surse pentru proiecte importante pe gaz natural.
Situația de la Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost utilizată ca argument pentru a demonstra impactul schimbărilor climatice asupra sistemelor energetice. Diana Barglazan a descris indisponibilitatea centralei pentru câteva luni, cauzată de nivelul apei în Dunăre, ca fiind o situație fără precedent. Deși gestionarea a fost considerată bună și aprovizionarea a rămas sub control, costurile adaptării la aceste condiții pot duce la prețuri mai mari la orele de vârf, afectând facturile consumatorilor finali.
Sectorul energetic european traversează o perioadă de tranziție marcată de necesitatea de a echilibra decarbonizarea cu securitatea și accesibilitatea prețurilor. În cadrul reglementărilor actuale, se urmărește reducerea dependenței de importuri din Orientul Mijlociu sau Statele Unite prin creșterea ratei de electrificare până în 2040. Piața internă europeană a demonstrat capacitatea de a asigura transferul de energie către regiunile necesare, oferind un rol esențial de securitate regională și pentru vecinii României, precum Moldova sau Ucraina.