Sistemul energetic din România se confruntă cu prețuri ale energiei care depășesc media europeană, într-un context de mare volatilitate. Senatorul Petrișor Peiu a analizat principalele cauze ale acestei situații, subliniind că aproximativ 40% din cantitatea de energie consumată în țară este contractată pe piața zilei următoare. Această dependență de achizițiile de tip „de azi pe mâine” expune piața la oscilații bruște și la prețuri extrem de ridicate, deoarece nu există o asigurare constantă a energiei necesare pentru ziua următoare.
Una dintre cele mai grave erori identificate de Petrișor Peiu este ordonanța care prevede închiderea capacităților energetice pe cărbune și a carierelor de lignit până la data de 31 august 2026. Această decizie va scoate din sistem 1.000 de MW putere instalată, o capacitate critică pentru gestionarea șocurilor de consum care apar după-amiaza. În prezent, România exportă energie fotovoltaică ieftină sau chiar la prețuri negative în timpul zilei, dar este nevoită să importe energie la prețuri foarte mari după ora 16:00, când producția solară și eoliană scade.
Senatorul a enumerat și alte patru probleme structurale care afectează stabilitatea energetică. Prima este nerealizarea curățării și decolmatării lacurilor de la hidrocentrale, iar a doua este lipsa capacității de stocare, inclusiv a celor de tip „baterii naturale” prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, precum proiectele Tarnița-Lăpușești sau Porțile de Fier. De asemenea, lipsa centralelor pe gaz, menționând nefinalizarea centralei de la Iernut și neînceperea lucrărilor la Turceni și Ișalnița, limitează capacitatea de a prelua cererea de după ora 16:00.
Ultimul argument vizează reglementările care favorizează piața zilei următoare în detrimentul contractelor pe termen lung, generând instabilitate. Petrișor Peiu a criticat și implementarea politicii Green Deal, susținută de Comisia Europeană și de Ursula von der Leyen, considerând că reducerea contribuției combustibililor fosili a afectat România mai sever decât alte state. Conform analizei sale, incapacitatea guvernului de a aplica corect aceste politici europene a amplificat impactul economic asupra prețurilor la energie în țara noastră.
Evoluția prețurilor la energie este strâns legată de mixul energetic și de capacitatea de producție de bază. În România, tranziția către surse regenerabile precum fotovoltaicele aduce beneficii în timpul zilei, dar creează dependență de importuri în perioadele de vârf de consum. Fără o infrastructură de stocare solidă și fără centrale de bază funcționale, sistemul rămâne vulnerabil la fluctuațiile pieței de energie, ceea ce se reflectă direct în facturile consumatorilor finali.
Pentru a remedia această situație, Petrișor Peiu susține că viitorul guvern trebuie să finalizeze proiectele energetice menționate și să nu „inventeze roata”. Rezolvarea problemelor de stocare, finalizarea centralelor pe gaz și menținerea capacităților de producție necesare sunt pași esențiali pentru stabilizarea costurilor. Un management serios al sectorului energetic ar trebui să prioritizeze infrastructura de bază pentru a asigura atât securitatea furnizării, cât și protecția economică a cetățenilor.