România se confruntă cu riscul unei noi crize energetice pe parcursul acestei ierni, din cauza deficiențelor de producție și a lipsei unei oferte flexibile. Situația actuală indică faptul că aceste probleme vor genera noi creșteri de preț pentru consumatori începând cu primăvara anului viitor. Petrișor Peiu, liderul grupului senatorial AUR, a semnalat că indicele prețurilor la producția de energie a înregistrat deja o creștere de aproape 6% în luna august.
Problema centralelor nucleare de la Cernavodă rămâne un punct critic pentru stabilitatea sistemului energetic național. Conform declarațiilor lui Petrișor Peiu, nicio unitate de la Cernavodă nu este în funcțiune în acest moment, ceea ce înseamnă că sistemul este lipsit de o putere netă de 1.400 MW. Această situație amintește de criza anterioară, când notificările de creștere a prețurilor pentru contractele viitoare au oscilat între 13 și 20%, iar efectul crizei de vară este estimat la aproximativ 20% din prețul oferit de furnizori.
Sectorul termoenergetic și cel hidroenergetic se confruntă cu amânări repetate ale investițiilor necesare pentru noi capacități de producție. Centrala pe gaz de la Mintia va avea o întârziere de cel puțin 9 luni față de termenul de 1 ianuarie anunțat anterior. În același timp, la centrala de la Iernut se înregistrează al optulea an de întârziere pentru finalizare, iar la Ișalnița nu au fost depuse oferte pentru construcție.
Situația proiectelor de infrastructură energetică este complicată și de lipsa de claritate privind alte unități strategice. Nu există niciun răspuns privind licitația pentru desemnarea constructorului pentru centrala de la Turceni și niciun calendar concret pentru realizarea centralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești. În acest context, noile contracte pentru gaze naturale sunt marcate de o creștere a prețurilor cuprinsă între 20 și 25%, în timp ce consumul de energie rămâne sub 70 de gigajouli pe locuitor.
Lipsa de măsuri din partea guvernelor este considerată un factor care alimentează inflația și afectează stabilitatea economică. Petrișor Peiu susține că aceste deficiențe reprezintă baza inflației mari din România și duc la o deteriorare masivă a competitivității economiei. Parlamentarul subliniază că atât guvernele interimare, cât și cele cu puteri depline nu au luat măsuri concrete pentru a rezolva această criză energetică iminentă.
Evoluția prețurilor la energie este strâns legată de capacitatea de producție a sistemului național și de disponibilitatea surselor de bază. În România, prețul energiei este influențat direct de costurile de producție de la bornele centralelor, care au crescut recent. Monitorizarea indicatorilor de producție și a stării infrastructurii este esențială pentru anticiparea impactului economic asupra consumatorilor finali și a companiilor.