Wopke Hoekstra, comisarul european pentru climă, zero emisii nete și creștere curată, a declarat că mai puțin de 10% din veniturile sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ajung la statele membre sunt utilizate pentru decarbonizarea directă a industriei. Anunțul a fost făcut în cadrul reuniunii anuale a conducerilor instituțiilor supreme de audit din Uniunea Europeană, desfășurată la Paris la 13 octombrie. Comisia europeană urmărește transformarea acestor venituri într-o sursă majoră de finanțare pentru modernizarea sectorului industrial european.
Conform declarațiilor lui Wopke Hoekstra, statele membre primesc aproximativ 80% din veniturile generate de sistemul ETS. Din această componentă națională, o proporție de sub 10% este direcționată către procesele de decarbonizare ale industriei. Această situație ridică probleme privind modul în care resursele financiare sunt distribuite între diversele obiective climatice și necesarul de investiții masive pentru transformarea producției europene, care se confruntă cu costuri de capital foarte mari pentru tehnologii noi.
Datele pentru anul 2024 arată că licitațiile ETS au generat 38,8 miliarde de euro, dintre care 24,4 miliarde au revenit direct statelor membre. Din această sumă, 21,2 miliarde de euro erau supuse obligației de a finanța acțiuni climatice și energetice, conform reglementărilor. Restul de 3,2 miliarde de euro au fost raportate ca sprijin pentru industriile mari consumatoare de electricitate, pentru a compensa costurile indirecte ale carbonului, care apar atunci când producătorii de energie transferă costul certificatelor în prețul electricității.
Deși sub 10% merg către industria directă, restul fondurilor sunt utilizate în domenii precum energia regenerabilă, rețelele electrice, eficiența energetică sau transportul curat. Directiva ETS obligă statele să folosească aceste sume pentru acțiuni climatice și energetice, nu pentru alte scopuri bugetare. Exemple de utilizare includ investiții în energie eoliană offshore în Danemarca, renovări energetice în Lituania sau sprijin pentru vehicule electrice și hibride în diverse state, inclusiv România.
Comisia europeană propune o nouă arhitectură a sistemului ETS pentru a trimite o parte mai mare de resurse către investițiile industriale din Europa. Obiectivul este ca sistemul să funcționeze ca un mecanism care transformă costul emisiilor în investiții pentru modernizarea producției. În acest context, au fost lansate facilități precum cea de 1,5 miliarde euro pentru industria bateriilor, finanțată din veniturile ETS, precum și instrumente dedicate hidrogenului și tehnologiilor cu emisii scăzute.
Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) impune instalațiilor din sectoarele vizate să dețină certificate pentru emisiile produse. Licitațiile acestor certificate reprezintă una dintre cele mai mari surse de finanțare pentru tranziția climatică în Uniunea Europeană. Între începutul anului 2013 și sfârșitul anului 2025, procesul de licitație a generat sume totale de peste 258 de miliarde de euro pentru diverse fonduri și state membre.