Sistemul electric din Uniunea Europeană a demonstrat o capacitate sporită de protecție a consumatorilor și a industriei în fața volatilității prețurilor combustibililor fosili. Conform barometrului anual publicat de Eurelectric, prețurile angro la energia electrică au înregistrat o creștere de 22,8% între februarie și august 2026. Această evoluție a avut loc într-un context marcat de conflictul dintre SUA și Iran, oferind un contrast semnificativ față de piața gazelor naturale.
În aceeași perioadă analizată, prețurile la gaze au cunoscut o ascensiune mult mai agresivă, de 88,4%. Diferența dintre cele două piețe a fost extrem de vizibilă în primele luni ale crizei, când prețul de referință la bursa TTF pentru gaze a crescut cu 41% între februarie și mai. În acest interval, prețul mediu al energiei electrice din UE a prezentat însă o tendință opusă, scăzând cu 7% în urma blocadei inițiale a Strâmtorii Ormuz.
Evoluția prețurilor la electricitate s-a schimbat pe parcursul verii, când prețurile au fost împinse în sus de factori precum valurile de căldură și cererea crescută. Producția hidroelectrică a fost afectată în țările nordice, iar temperaturile ridicate ale râurilor și nivelurile scăzute ale apei au limitat disponibilitatea centralelor nucleare. Deși aceste elemente au influențat piața, gazele au devenit, între februarie și august, de aproape patru ori mai scumpe decât electricitatea.
Secretarul general al Eurelectric, Kristian Ruby, a subliniat că perturbările de pe piețele globale din 2026 au evidențiat riscurile asociate dependenței de combustibilii fosili importați. Asociația susține că rezistența sistemului electric a fost facilitată de ponderea mai mare a producției de energie curată. Totuși, pentru a reduce expunerea la fluctuațiile gazelor, UE trebuie să accelereze investițiile în infrastructura de stocare, în rețele și în soluții de flexibilitate.
Eurelectric solicită o implementare mai rapidă a soluțiilor de stocare, deoarece obiectivele europene rămân o provocare majoră. În 2025, UE dispunea de capacități de stocare de aproximativ 64 de GW, având proiecte planificate pentru încă 78 de GW. Chiar și dacă toate aceste proiecte vor fi finalizate, acestea nu vor atinge obiectivul european de 200 GW stabilit pentru anul 2030. De asemenea, se cere simplificarea autorizărilor pentru rețele și generare curată.
Evoluția piețelor de energie și necesitatea investițiilor în infrastructură sunt teme centrale pentru stabilitatea economică a Uniunii Europene. În acest context, modernizarea rețelelor de transport este esențială pentru gestionarea noilor fluxuri de energie. În România, operatorul de sistem Transelectrica gestionează proiecte de digitalizare a rețelelor, inclusiv investiții semnificative în stații de transformare, pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemului energetic național.