Prețul din Piața pentru Ziua Următoare (PZU) pentru energia electrică livrată astăzi a ajuns la 255 de euro/MWh. Această valoare reprezintă al doilea cel mai mare preț din Europa, fiind de peste trei ori mai mare decât cel înregistrat în Germania, care deține cea mai mare piață europeană. Situația este marcată de o creștere a costurilor, prețul fiind cu 22% mai ridicat față de cel de ieri.
În România, prețul mediu din PZU a fost de 1.365 de lei/MWh vineri, într-un context de prețuri orare ridicate pe parcursul întregii zile. Chiar și în intervalele de 15 minute, când producția fotovoltaică este activă, prețurile nu au coborât sub pragul de 800 de lei/MWh în timpul amiezii. Seara, costurile au accelerat semnificativ, atingând valori de peste 2.300 de lei/MWh.
Presiunea asupra pieței este accentuată de decizia Bulgariei de a opri, de vineri, un reactor nuclear de 1.000 MW de la Kozlodui pentru o revizie programată. Acest grup va fi repornit abia la finalul lunii noiembrie. Oprită și centrala de la Cernavodă, România se confruntă cu o situație energetică dificilă, fiind nevoită să importe tot mai multă energie pentru a-și acoperi consumul.
Factorii care contribuie la această criză includ producția hidroelectrică redusă din cauza secetei și a debitului scăzut al Dunării, ceea ce implică consumarea rezervelor din lacuri. În plus, numărul de ore cu soare este în scădere, capacitatea de stocare rămâne redusă, iar singura sursă de ameliorare este creșterea producției eoliene. Importurile de energie sunt acum sub presiune din cauza reducerii capacității de generare din Bulgaria.
Pe plan european, se observă o fragmentare a piețelor, cu prețuri mici în vest și prețuri mari în est. În timp ce în Cehia prețul este de 98 de euro/MWh, în Slovacia acesta a ajuns la 222 euro/MWh. Această disparitate apare deoarece în est, reducerea componentei hidro și nucleare forțează utilizarea centralelor pe gaz, care sunt mult mai scumpe, în ciuda mecanismelor de cuplare a piețelor spot.
Seceta actuală afectează direct capacitatea de generare a Hidroelectrica, context în care profitul estimat pentru anul 2026 este proiectat să scadă cu 16%. Această perioadă de temperaturi ridicate și debituri mici de apă pune presiune pe infrastructura hidrotehnică, limitând producția de energie regenerabilă prin apă și forțând piața să se bazeze pe surse termice mai costisitoare.