Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat miercuri seară că stocurile de produse petroliere din România sunt intacte. Conform afirmațiilor sale, rezervele de benzină și motorină au fost supuse unor controale, iar specialiștii de la Ministerul Energiei monitorizează constant situația prin proceduri de raportare permanente. Această confirmare vine într-un moment în care securitatea aprovizionării cu combustibili rămâne un subiect de interes pentru stabilitatea economică.
Cristian Bușoi a precizat că gestionarea acestor rezerve implică o structură de stocare diversificată. Peste jumătate din combustibilul păstrat ca rezervă se află pe teritoriul României, în timp ce restul cantităților este depozitat în diverse țări ale Uniunii Europene. Pentru aceste stocuri externe, entitățile care au obligația de stocare achită anumite costuri pentru a asigura accesul la ele în caz de necesitate.
În ceea ce privește logistica și timpul de reacție, secretarul de stat a explicat că, în cazul unei eventuale probleme limitate doar la nivel național, produsele ar putea fi aduse într-un timp rezonabil. România dispune de o marjă de manevră de aproximativ 4-5 săptămâni. De asemenea, legislația permite situații de înlocuire pentru o perioadă de 15 zile, după care acele stocuri sunt reînnoite pentru a menține nivelul de siguranță.
Totuși, Cristian Bușoi a subliniat că o eventuală penurie la nivelul întregii Uniuni Europene ar reprezenta o provocare majoră și un semn de întrebare pentru România. Din acest motiv, creșterea capacităților de stocare și numărul de depozite reprezintă o lecție importantă. El a menționat că unitatea centrală de stocare, un proiect mai vechi al Autorității pentru Rezerve Strategice, este parte din procesul de învățare în această criză.
Situația securității energetice include și alte aspecte critice, precum necesitatea de a asigura funcționarea infrastructurii de bază. Cristian Bușoi a indicat faptul că, pe lângă gestionarea stocurilor de combustibili, există și alte priorități de siguranță, menționând lucrările de pe brațul Bala și necesitatea de a pune în siguranță Cernavodă ca lecții care trebuie însușite pentru stabilitatea sistemului.
Contextul energetic actual este marcat de o presiune sporită asupra pieței, în special în ceea ce privește capacitatea de producție. În absența energiei nucleare, furnizorii trebuie să înlocuiască constant cantități mari de electricitate din alte surse, ceea ce poate influența costurile. Pe lângă combustibilii lichizi, securitatea este monitorizată și pentru gaze, unde existența rezervelor și a capacității de import este esențială pentru gestionarea eventualelor perioade de consum ridicat.