Creșterea prețului la combustibilii petrolieri generează un efect de domino asupra întregii economii românești, depășind simpla creștere a costurilor la benzinării. Din cauza importurilor semnificative, un baril mai scump crește cheltuielile pentru transport, agricultură, distribuție și industrie, ceea ce se reflectă în prețul final al bunurilor. Această situație este agravată de volatilitatea pieței, unde cotația Brentului a oscilat între 72 și 118 dolari pe baril în cursul anului 2026.
Impactul direct este vizibil la pompe, unde motorina standard a depășit pragul de 11 lei pe litru în stațiile OMV, ajungând la 11,05 lei, în timp ce la Petrom prețul a urcat la 10,99 lei. În comparație, la sfârșitul lunii februarie, motorina costa în medie 8,27 lei pe litru. Această diferență de aproape 3 lei pe litru pune o presiune imensă pe flotele de transport, unde costurile suplimentare pot însemna sute de mii de lei anual pentru o singură firmă.
Sectorul transporturilor și cel agricol sunt printre cele mai expuse, deoarece orice marfă transportată sau lucrare mecanizată necesită consum de motorină. Analiza Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România indică faptul că transportul rutier reprezintă, în medie, aproximativ 2,6% din prețul final al produselor. Astfel, o creștere de 25% a prețului motorinei poate duce la majorarea costurilor de transport cu aproximativ 10%, afectând marjele de profit ale companiilor.
Volatilitatea pieței este considerată de Adrian Negrescu mai toxică decât un preț ridicat, deoarece instabilitatea împiedică bugetarea corectă a costurilor. Companiile cu contracte anuale nu pot renegocia tarifele imediat, ceea ce le consumă capitalul de lucru, mai ales că termenul mediu de încasare a facturilor în România depășește 140 de zile. În trimestrul al doilea, variația zilnică a Brentului a fost de aproximativ 4 dolari pe baril, mult peste dolarul raportat în perioada similară a anului precedent.
România se confruntă și cu un deficit comercial crescut la nivelul produselor petroliere, care a ajuns la 2,524 miliarde de euro în primele șase luni ale anului 2026. Această cifră este în creștere față de 1,783 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului 2025, pe măsură ce producția internă de țiței a scăzut cu 8,3% în primul trimestru. Importurile de produse petroliere finite și costurile crescute de transport maritim și asigurare adaugă presiune suplimentară asupra balanței comerciale.
Pentru a atenua șocul, statul a aplicat mecanisme de ajustare a accizei la motorină prin Legea 162/2026. În perioada de până la 30 septembrie, reducerea accizei a ajuns la 25%, ceea ce înseamnă o diminuare de 701,07 lei la 1.000 de litri. Totuși, Adrian Negrescu subliniază că acest mecanism are limite clare, deoarece statul nu poate compensa la infinit un șoc extern, iar reducerea temporară nu elimină complet presiunea asupra inflației și a deficitului energetic.