Intentia autoritatilor de a prelungi masurile anticriză de pe piața carburantilor pana la 31 martie 2027 ridica probleme privind echitatea concurentei. O analiza publicata de Săptămâna Financiară avertizeaza ca noul reglementare ar putea avantaja marile companii petroliere in detrimentul distribuitorilor independenți. Acest scenariu ar putea duce, pe termen lung, la o afectarea concurentei si la eventuale scumpiri ale preturilor la pompe pentru consumatorii finali.
Problema centrala rezida in modul in care este aplicata plafonarea adaosurilor comerciale prin Legea nr. 162/2026. Aceasta lege, care reglementeaza interventia statului pe piața tieteiului pana la 31 octombrie 2026, prevede un mecanism de limitare a marjelor calculate in raport cu nivelurile din 2025. Totusi, legislatia creeaza o disparitate majora prin excepțiile acordate anumitor activități de pe lanțul de aprovizionare, afectand direct modul in care companiile isi pot gestiona profiturile.
Conform textului legislativ, operatorii care dețin rafinarii sau care realizeaza activități de import beneficiază de excepții de la plafonarea adaosurilor comerciale. Aceste excepții vizează rafinarea, prima vânzare a produselor rezultate din procesarea țițeiului, precum si importul si prima comercializare a produselor petroliere aduse din străinătate. In schimb, companiile care activeaza exclusiv in distribuție si comercializare sunt obligate sa respecte limitele de adaos comercial impuse de stat.
Această diferență de tratament poate declanșa fenomenul de margin squeeze, adica comprimarea marjei comerciale pentru micii operatori. Grupurile petroliere integrate pot obține marje mari la nivelul rafinariilor sau al importurilor, activități care nu sunt plafonate, si pot compensa astfel eventualele pierderi din rețelele de benzinari. Distribuitorii independenți, care nu dețin rafinării si cumpara de pe piața angro, nu au aceasta flexibilitate si sunt forțati sa respecte plafonul strict.
Efectele asupra pieței ar putea include o creștere a gradului de concentrare, pe masura in care rețelele independente devin vulnerabile financiar. Deși marile grupuri pot practica prețuri competitive pe termen scurt, reducerea numărului de distribuitori independenți ar putea diminua presiunea concurențială pe termen lung. O piață cu mai puțini actori ar putea reduce alternativele disponibile pentru consumatori, afectand astfel mecanismele naturale de formare a prețurilor la pompe.
Intervenția statului pe piața de energie are ca scop protejarea economiei in perioadele de volatilitate, insa eficienta masurilor depinde de echilibrul întregului lanț de aprovizionare. În România, reglementările privind prețurile la energie sunt monitorizate atent, în contextul în care autoritățile caută să echilibreze protecția consumatorilor cu menținerea unei concurențe echitabile între operatorii care activează pe piața de combustibili.