Prețurile la combustibili și gaze naturale au înregistrat creșteri semnificative, afectând direct bugetul consumatorilor. În unele stații de alimentare, motorina a ajuns la pragul de 10 lei și 73 de bani pe litru, în timp ce benzina se situează în jurul valorii de 10 lei. Această evoluție reflectă o dublare a prețurilor în ultimii cinci ani, transformând benzinăriile în locuri cu costuri ridicate pentru cetățeni.
La nivelul Uniunii Europene, prețurile medii ale carburanților au atins cele mai înalte niveluri din ultimele douăzeci de ani. Factorii care contribuie la această situație includ prețul petrolului, conflictul din Orientul Mijlociu, precum și creșterea costurilor aferente proceselor de rafinare și transport. Analizele sugerează că vârful de preț nu a fost încă atins, existând riscul unor scumpiri suplimentare în luna octombrie.
Consumul de energie a scăzut cu 12% față de anul trecut, un fenomen explicat prin creșterea costurilor după ieșirea de sub plafonare. Pe piața din România, prețul gazelor naturale este de peste două ori mai mare decât în urmă cu un an, iar electricitatea pe piața spot a crescut cu peste 50%. Totodată, tot mai mulți români devin prosumatori, producându-și singuri o parte din energie pentru a reduce dependența de rețea.
Impactul costurilor energetice se transmite în lanț către industria alimentară, metalurgie și construcții, unde companiile cumpără energie la prețuri de piață. Pentru a compensa cheltuielile, fabricile pot reduce profitul, pot reduce producția sau pot crește prețurile produselor finale. Astfel, costul gazelor naturale ajunge, după câteva luni, direct în prețul alimentelor și al altor bunuri de bază de la supermarket.
Puterea de cumpărare a salariilor a scăzut cu 6,3% față de anul trecut, ceea ce înseamnă o pierdere de aproximativ 360 de lei lunar. Având în vedere salariul mediu net de 5.734 de lei, această scădere echivalează cu o pierdere de peste 4.300 de lei într-un an. Inflația afectează nu doar veniturile curente, ci și economiile depozitate în conturi fără dobândă, reducând capacitatea de achiziție a acestora.
Contextul energetic regional rămâne tensionat, Republica Moldova declarând stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile. Această măsură a fost luată pe fondul secetei și a creșterii prețurilor la combustibili. Situația subliniază vulnerabilitatea piețelor de energie din zona de est în fața fluctuațiilor de preț și a limitărilor resurselor naturale.