Prețurile la carburanții din România au intrat într-o etapă de creștere alarmantă, benzina depășind pragul de 10 lei pe litru, iar motorina trecând de 11 lei pe litru. În acest context de volatilitate, analistul economic Adrian Negrescu avertizează că, într-un scenariu extrem, costul acestor produse ar putea să sară între 13 și 15 lei pe litru. Această evoluție ar putea fi declanșată de o creștere galopantă a prețului barilului și de blocarea strâmtoarei Ormuz.
Conform analizei realizate de compania de consultanță Frames, motorina a atins niveluri fără precedent pe 25 septembrie, fiind cu aproximativ 2 lei mai scumpă față de valorile de la sfârșitul lunii februarie. Această creștere reprezintă o majorare de circa 32% în doar șapte luni de zile. Adrian Negrescu, managerul Frames, subliniază că, dacă prețul petrolului ajunge la un nivel de 130-140 de dolari pe baril, riscul ca prețul la pompa din România să depășească 15 lei devine foarte real.
Pe lângă aspectul costului, expertul avertizează că cea mai mare problemă ar putea fi disponibilitatea propriu-zisă a carburantului. Dacă rutele de transport vor fi blocate și oferta de petrol nu va mai putea acoperi cererea, piața va intra într-o criză de aprovizionare. Adrian Negrescu menționează că volatilitatea actuală a pieței, marcată de un grafic în formă de dinți de fierăsaw, este mai periculoasă pentru economia românească decât un preț ridicat, dar care rămâne previzibil.
Statul este pus în fața unei decizii privind nivelul taxelor aplicate la carburanți. Adrian Negrescu propune ca România să urmeze modelul altor țări din UE, unde acciza a fost redusă semnificativ către minimul permis de legislația europeană. Totuși, orice intervenție asupra TVA-ului sau a accizei necesită un studiu fundamentat care să evalueze impactul fiscal, având în vedere că mecanismul de ajustare bilunară a accizei are limite clare și nu poate compensa un șoc extern nelimitat.
Dependența de produsele rafinate din exterior reprezintă un punct critic pentru reziliența economică. Deși România deține rafinării și infrastructură, țara importă tot mai mult produs finit din Turcia sau Arabia Saudită, plătiind marja industrială altor state. Această practică, combinată cu scăderea producției interne de țiței cu 8,3% în primul trimestru, transformă orice creștere a prețului barilului într-o pierdere masivă pentru balanța comercială a României.
Situația energetică este marcată de un deficit comercial semnificativ, care reflectă presiunea pe bugetul de stat. Datele ARICE arată că deficitul comercial cumulat la țiței și produse petroliere rafinate a ajuns la aproximativ 2,524 miliarde de euro în primele șase luni ale anului 2026, comparativ cu 1,783 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Această evoluție pune presiune pe inflație și pe deficitul bugetar general.