Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol a decis să înăsprească previziunile privind evoluția cererii globale de petrol pentru anul 2026. Această decizie de revizuire în jos a fost influențată direct de dinamica și evoluțiile observate pe piața petrolieră în cursul acestui an. Totuși, în ciuda acestor perspective mai slabe pe termen scurt, Haitham Al Ghais a afirmat că organizația anticipează o redresare a consumului de țiței începând cu anul 2027.
În ciuda scăderii cererii, prețul barilului de petrol Brent din Marea Nordului a reușit să mențină niveluri ridicate. Luni, cotația acestuia a depășit pragul de 105 dolari, un fenomen susținut de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Această situație reflectă o discrepanță între volumul cerut de piață și prețul stabilit de factorii geopolitici, care mențin costurile energiei la un nivel ridicat în ciuda prognozelor mai pesimiste de consum.
OPEC+ a luat decizia de a reia majorarea producției începând cu luna aprilie, însă implementarea acestui plan a fost blocată. Închiderea Strâmtorii Ormuz a făcut imposibilă creșterea producției la nivelurile stabilite anterior de grup. De asemenea, războiul din Iran a afectat infrastructura energetică din mai multe țări membre și a închis o rută majoră de export, ceea ce a dus la o erodare a cotei de piață a organizației.
Analistii subliniază că aceste dificultăți au redus capacitatea OPEC de a influența prețurile petroliere prin decizii proprii. Deși grupul principal din OPEC+ a anunțat șase creșteri ale producției începând cu luna martie, majoritatea acestora au rămas doar pe hârtie din cauza blocajului din Strâmtoarea Ormuz. Singura excepție a fost decizia din iulie, luată în timpul unui armistițiu scurt între SUA și Iran, când s-a crezut că ruta de export se va redeschide.
Istoricul cotei de producție arată o scădere constantă a influenței grupului în timp ce resursele globale se diversificau. În timpul crizelor petroliere din anii ’70, cota OPEC atinge un vârf de aproximativ 50%, însă ulterior aceasta a scăzut la 30% la mijlocul anilor ’80. Această evoluție a fost cauzată de creșterea producției de petrol în regiuni precum Marea Nordului, Alaska și Siberia, schimbând echilibrul pieței.
Cadrul extins OPEC+ a fost creat în anul 2016, prin care Rusia și alți producători s-au unit cu grupul format în 1960. Scopul acestui parteneriat a fost de a ajuta organizația să contracareze diminuarea cotei sale de producție la nivel mondial. Această structură extinsă reprezintă încercarea de a menține controlul asupra pieței într-un context de creștere a competiției globale.