Proiectul de lege nr. 162/2026, care vizează reglementarea intervenției statului pe piața țițeiului și a produselor petroliere, ridică semne de întrebare privind impactul asupra prețurilor la pompă. Măsura propusă de stat pentru protecția economiei vizează prelungirea regimului de protecție până la 31 martie 2027, însă structura actuală a legislației ar putea genera noi dezechilibre. Există riscul ca această intervenție anticriză să favorizeze marile companii petroliere în detrimentul operatorilor independenți.
Problema centrală derivă dintr-o asimetrie legislativă majoră între diferitele etape ale lanțului comercial. În timp ce legea stabilește un mecanism de limitare a adaosurilor comerciale raportat la nivelurile din anul 2025, anumite activități sunt exceptate de la aceste plafonări. Mai exact, activitățile de rafinare, prima vânzare a produselor rezultate din procesarea țițeiului, precum și activitățile de import și prima vânzare a produselor petroliere importate, nu sunt supuse limitelor. Această excepție permite marjelor de profit în aceste segmente să fie stabilite în condițiile pieței.
Această diferență de tratament creează un risc de „margin squeeze”, adică strângerea marjei, pentru distribuitorii care nu dețin rafinării. Companiile integrate vertical pot genera profituri mari la nivelul importului sau al rafinării, unde reglementarea nu se aplică, și pot opera ulterior în rețelele de benzinării cu adaosuri comerciale reduse. În schimb, rețelele independente de benzinării trebuie să achiziționeze carburantul la prețuri care pot include marjele neplafonate ale etapelor anterioare, fiind obligate totodată să respecte limitele legale de comercializare.
Consecința economică directă ar putea fi comprimarea progresivă a marjelor pentru operatorii independenți, afectându-i capacitatea de a acoperi cheltuielile operaționale. Costurile reale precum transportul, depozitarea, salariile, energia și întreținerea stațiilor nu pot fi eliminate prin simpla adoptare a unui plafon legal. Dacă aceste companii ajung să comercializeze carburantul cu o marjă insuficientă, riscul este ca prețul la pompă să crească pentru a compensa pierderile, ceea ce ar duce la un rezultat contrar obiectivelui de protecție a populației.
Pe termen lung, această asimetrie poate accelera concentrarea pieței prin reducerea numărului de participanți. Marile grupuri petroliere pot câștiga cotă de piață nu doar prin eficiență, ci și prin avantajul unei arhitecturi legislative care le permite organizarea profitabilității pe mai multe niveluri. Reducerea segmentului de distribuitori independenți ar putea diminua concurența și diversificarea ofertei, ceea ce, într-o economie de piață, poate duce la o scădere a capacității pieței de a corecta nivelurile de preț prin competiție.
În contextul actual, proiectul legislativ aflat în procedură parlamentară a fost retras de pe lista de vot la solicitarea Ministerului Finanțelor, după ce la data de 14 octombrie 2026 nu a mai ajuns la votul final al Camerei Deputaților. Această etapă oferă autorităților posibilitatea de a reevalua impactul asupra concurenței. O reglementare eficientă ar trebui să asigure că limitările sunt aplicate coerent pe întregul lanț comercial, fără a crea avantaje selective care să penalizeze operatorii care nu beneficiază de integrare verticală.