Antreprenorii Iulian Stanciu, fostul șef al eMAG, și Adrian Crețoiu au preluat indirect controlul asupra NIS Petrol, compania care gestionează rețeaua de 19 benzinării Gazprom din România. Această schimbare de proprietate a fost confirmată printr-o decizie a Consiliului Concurenței. Procesul de achiziție a fost structurat astfel încât controlul asupra entității petroliere să fie exercitat prin intermediul unei companii românești de tip holding.
Tranzacția a fost finalizată prin intermediul firmei Argenta SRL, o companie activă în domeniul construcțiilor metalice, al proiectelor utilitare pentru fluide și al altor lucrări inginerești. Structura de deținere în Argenta SRL este formată din 60% pentru Adrian Crețoiu și 40% pentru Iulian Stanciu. În iunie 2025, Consiliul Concurenței a autorizat oficial această preluare, utilizând entități precum First All Energy Europe SRL și fondul de investiții Inspire Asset Management SRL.
Compania NIS Petrol România este subsidiara sârbei NIS, singura companie petrolieră cu capacități de rafinare din Serbia. Această mamă este controlată de Rusia prin Gazprom Neft și se află sub sancțiuni americane. În finalul lunii iulie, NIS a anunțat că a încheiat un acord de vânzare-cumpărare pentru cedarea integrală a participației sale în România. Consiliul de administrație al companiei sârbe a aprobat vânzarea în trimestrul al doilea din 2026.
Pe lângă rețeaua de benzinării, noul grup de proprietari preia un portofoliu de șase perimetre de petrol și gaze concesionate pe teritoriul României, situate în vestul țării. NIS Petrol are activități în domeniul explorării și producției de hidrocarburi, având calitatea de operator la aceste perimetre. Rețeaua de benzinării Gazprom a început operațiunile pe piața din România încă din anul 2012, fiind un actor stabilit în sectorul distribuției de combustibili.
Situația financiară a companiei NIS Petrol România este marcată de dificultăți, entitatea fiind aflată în concordat preventiv. Conform datelor disponibile, compania a încheiat anul 2025 cu un volum de afaceri de 205,5 milioane de lei. Totodată, raportul financiar indică o pierdere de 95 de milioane de lei pentru acest exercițiu. Această performanță financiară negativă intervine într-un moment de tranziție a proprietății asupra activelor de producție și distribuție.
Sectorul energetic din România este marcat de o reglementare constantă a prețurilor și a taxelor. De exemplu, acciza la motorină a continuat să fie redusă cu 25% până la finalul lunii octombrie, o măsură care influențează direct costul carburanților la pompă. Această reducere fiscală intervine într-un context de ajustări ale pieței de distribuție, afectând direct atât furnizorii de combustibili, cât și consumatorii finali de energie.