România se pregătește pentru sezonul de iarnă cu rezerve de gaze naturale mai mici decât în perioada precedentă, deși nivelul de umplere rămâne peste media europeană. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a indicat că depozitele vor atinge aproximativ 90% din capacitate până la sfârșitul anului. Obiectivul este de a asigura o marjă de siguranță pentru a face față unei ierni care ar putea fi dificilă din cauza unor noi capacități de consum.
La data de 21 septembrie, depozitele subterane ale țării erau pline în proporție de 79,19%, ceea ce reprezintă circa 26,8 TWh dintr-o capacitate totală de 33,9 TWh. Această cifră este superioară mediei Uniunii Europene, care se situează la 70%, și celei Germaniei, aflată la 59%. Totuși, comparativ cu aceeași dată de anul trecut, când stocurile erau la 91,28%, România are acum cu 12 puncte procentuale mai puțin gaze, o diferență de aproximativ 380 de milioane de metri cubi.
Pentru a atinge pragul de 90%, este necesară injectarea a încă 3,66 TWh de gaze naturale. Cristian Bușoi a subliniat importanța depășirii obligațiilor europene de înmagazinare pentru a proteja sistemul energetic. Autoritățile monitorizează ritmul de injectare, care în ultimele zile a fost de aproape jumătate de punct procentual pe zi, însă acest proces poate fi influențat de scăderea temperaturilor și de creșterea consumului de energie pe măsură ce vine frigul.
Evoluția prețurilor pe piața europeană, reflectată prin indicele TTF, are un impact direct asupra costului energiei electrice în România. În septembrie, media TTF a fost de aproximativ 72 de euro/MWh, deși la jumătatea lunii cotațiile au urcat în zona de 83-84 de euro/MWh. Deoarece centralele pe gaz stabilesc adesea costul marginal al producției de electricitate, fluctuațiile acestui indice se transmit în facturile consumatorilor, deși expirarea contractelor de energie este distribuită pe parcursul întregului an.
În ceea ce privește consumatorii de gaze, prețul reglementat de 110 lei/MWh limitează creșterile semnificative până în martie 2027. Cristian Bușoi a menționat că, după expirarea acestui mecanism, situația va depinde de dinamica pieței globale. În paralel, Hidroelectrica va crește prețul energiei active din octombrie, de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh, o majorare de aproximativ 13%, invocând prețurile de pe piața angro pentru trimestrul IV 2026 și trimestrul I 2027.
Pregătirea pentru sezonul de iarnă are loc într-un context european marcat de tensiuni geopolitice și de volatilitatea pieței gazelor naturale lichefiate. Pe lângă gestionarea stocurilor de gaze, stabilitatea energetică depinde și de infrastructura de transport și de capacitatea de producție internă, elemente esențiale pentru menținerea furnizării în perioadele de vârf de consum.