Gazele naturale produse în România, inclusiv cele extrase prin proiectul Neptun Deep, trebuie utilizate cu prioritate pentru reindustrializarea țării, conform declarațiilor lui Sebastian Burduja. Consilierul onorific al premierului și fostul ministru al Energiei a explicat, în cadrul Forumului Gazelor Naturale organizat de Financial Intelligence, că ordinea de utilizare a resurselor trebuie să fie: industria, producția de energie electrică și, abia ulterior, securitatea regională. Această strategie vizează consolidarea economiei naționale prin valorificarea propriilor resurse.
Sebastian Burduja a subliniat că România deține o poziție avantajoasă față de alte state europene datorită producției interne de gaze. El a menționat că, la finalul mandatului său, volumul de gaz produs versus consumat era de aproximativ 99%, ceea ce însemna că țara reușea să își acopere consumul anual. Deși România nu este izolată de fluctuațiile de preț de pe piețele internaționale, disponibilitatea gazului propriu oferă premise pentru încheierea unor contracte pe termen lung, care pot tempera costurile pentru consumatori.
În ceea ce privește actorii pieței, Sebastian Burduja a propus ca Romgaz să devină un „market maker”, similar modelului de succes al Hidroelectrica pe piața energiei electrice. Compania ar putea juca un rol crucial în limitarea creșterilor de prețuri care nu sunt cauzate de factori interni. Fostul ministru a menționat că Romgaz are potențialul de a extinde activitatea de furnizare, având deja experiență prin proiectul de preluare a combinatului Azomureș, un model de valorificare a gazelor care ar trebui replicat în alte sectoare industriale.
O altă direcție majoră de utilizare a gazelor vizează producția de energie electrică, prin proiecte precum cele de la Mintia și Iernut. Sebastian Burduja a menționat și dezvoltarea unor grupuri pe gaz la Turceni și alte capacități în construcție, fără a furniza însă termene specifice de operaționalizare. El a declarat că a învățat lecții din mandatul anterior și a evitat să ofere date despre finalizarea acestor infrastructuri, subliniind însă importanța lor pentru mixul energetic național.
Strategia de reindustrializare este considerată esențială pentru reducerea deficitului comercial, care a fost afectat semnificativ de sectorul petrochimic. Sebastian Burduja a observat că, în mod normal, o devalorizare a leului ar fi trebuit să stimuleze exporturile, însă deficitul comercial a continuat să se agraveze. El a indicat faptul că produsele petrochimice au reprezentat aproximativ 38-40% din acest deficit, sugerând că utilizarea gazelor din Marea Neagră pentru dezvoltarea unor noi capacități industriale ar putea îmbunătăți balanța comercială.
Rolul regional al României este văzut ca o oportunitate de a contribui la securitatea energetică a statelor vecine, oferind o alternativă la dependența de Rusia. Sebastian Burduja a menționat că nu este o problemă să înlocuiască dependența altora de gazul rus cu una de gazul românesc. Această abordare se încadrează într-un context european de diversificare a surselor și rutelor de aprovizionare, având ca scop eliminarea importurilor de gaze rusești și creșterea stabilității energetice regionale.