Romgaz a analizat în decembrie 2025 o propunere privind achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG) provenite din Statele Unite ale Americii, însă a decis să nu semneze niciun contract. Decizia a fost luată deoarece prețul și riscurile asociate acestei afaceri au fost evaluate ca fiind prea mari pentru companie și pentru stat. Analizele interne au indicat faptul că riscul maxim calculat în acea perioadă era o pierdere financiară de peste 300 de milioane de euro pe an.
Propunerea de achiziție a fost transmisă de firma greacă Atlantic – See LNG Trade, care avea rolul de a transporta gazele în Europa. Această ofertă prevedea semnarea unui Heads of Agreement, urmat de un contract pe o durată de 20 de ani. Totuși, echipa Romgaz a concluzionat că, din punct de vedere economic, comercial și strategic, semnarea unui astfel de document în termenii și condițiile propuse nu este justificată pentru companie.
În documentul analizat, echipa Romgaz a subliniat că acest Heads of Agreement ar fi legat România și compania de o sursă de energie relativ scumpă. Această situație ar fi fost problematică într-un context în care producția internă de gaze este estimată să crească substanțial, având în vedere proiectul Neptun Deep, care ar putea aduce 8 bcm/an. În același timp, se estimează că cererea de gaze în Uniunea Europeană și în regiune va scădea sau se va stabiliza.
Pe lângă factorii economici, Romgaz a luat în calcul și presiunea politică și economică ce există la nivel global. Aceasta vizează reducerea utilizării gazelor fosile după anul 2035, ceea ce face un contract pe termen lung cu gaze americane și mai riscant. Compania a evaluat că aceste variabile fac ca propunerea furnizată de Atlantic – See LNG Trade SA să nu fie o opțiune viabilă pentru stabilitatea financiară a producătorului național.
Această situație a generat și discuții politice la nivel internațional, în special după declarațiile ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Aceasta a indicat faptul că SUA s-ar fi implicat în căderea guvernului Bolojan, context în care România nu a semnat contractul de achiziție de LNG american care urma să fie livrat din Grecia, conform informațiilor din Wall Street Journal.
Decizia de a nu intra în acest contract de lungă durată intervine într-un moment în care infrastructura energetică și securitatea aprovizionării sunt sub constantă supraveghere. România gestionează o suprafață de 30.000 km² de supravegheat în Marea Neagră, însă capacitățile de protejare a zonelor maritime rămân o provocare pentru statul român.