România se află într-un moment critic de tranziție energetică, însă lipsa de viziune a autorităților riscă să transforme avantajul strategic actual într-un dezastru pentru consumatorii casnici. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că țara pierde o fereastră de oportunitate majoră. În loc să consolideze o poziție de lider regional, România pare să se limiteze la rolul de simplu vânzător de materie primă, fără a construi un portofoliu competitiv.
Fereastra strategică este marcată de anul 2027, când prima producție din perimetrul Neptun Deep este așteptată în prima jumătate a anului. Această perioadă coincide cu momentul în care Uniunea Europeană va închide definitiv importurile de gaze rusești: GNL va fi blocat de la 1 ianuarie, iar gazul prin conducte de la 30 septembrie 2027. Dumitru Chisăliță subliniază că pentru un stat capabil să gândească dincolo de următoarea rectificare bugetară, această integrare ar trebui să fie o prioritate națională.
Analistul critică un mecanism prin care entitățile statului achiziționează gaze scumpe din import, le amestecă în portofoliu cu cele românești și le vând pe piața internă sub pretextul securității energetice. „Dacă gazul este cumpărat fără clienți, fără capacități de transport asigurate... avem o obligație de plată în căutarea unui cumpărător. Iar cumpărătorul cel mai comod rămâne românul”, explică președintele AEI. Conform acestuia, gazul românesc nu poate acoperi costul unei achiziții proaste, iar povara rămâne pentru populație.
Un alt punct de vulnerabilitate este legea 171/2026, care a instituit dreptul de preempțiune al statului asupra gazelor din Marea Neagră. Deși prezentată ca o măsură de protecție a interesului național, Dumitru Chisăliță susține că această lege a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă în România. Statul transmite astfel incertitudine într-o piață care taxează acest fenomen, iar intervenția poate costa exact pe consumatorul pe care pretinde că îl apără.
În loc să utilizeze resursele din Marea Neagră ca monedă de negociere la Bruxelles pentru finanțări de infrastructură și dezvoltare industrială, România adoptă o poziție reactivă. Dumitru Chisăliță menționează că un dividend încasat astăzi nu justifică ratarea unei oportunități pentru următorii zece ani. Gazele ar putea susține producția industrială, locurile de muncă și exporturile cu valoare adăugată, nu doar simple venituri din vânzări.
Proiectul Neptun Deep reprezintă pilonul central al noii strategii energetice, fiind esențial pentru independența față de furnizorii externi. Prima producție de gaze din Marea Neagră este estimată să intre în sistemul național la jumătatea anului 2027, moment în care Europa va renunța oficial la gazul rusesc, schimbând radical harta energetică a continentului.