Mai multe rețele de distribuție a gazelor naturale, construite cu fonduri publice, rămân nefolosite luni sau chiar ani de zile după finalizarea lucrărilor de construcție. Deși conductele sunt deja îngropate, iar racordurile au fost montate la porțile locuințelor, gazul nu ajunge la consumatori din cauza blocajelor administrative și tehnice. Situația afectează numeroase județe, lăsând locuitorii cu investiții deja efectuate în centrale termice, dar fără sursa de energie promisă.
În județul Bihor, zeci de mii de persoane așteaptă punerea în funcțiune a unor rețele care însumează 384 de kilometri. În comunele Nojorid, Oșorhei și Paleu, situația este critică deoarece constructorul nu a predat rețelele pentru operare, după ce a primit doar aproximativ 17 milioane de lei pentru lucrările decontate până în decembrie 2023. Deși restul plății a fost deblocată printr-o ordonanță de urgență, autorizația de înființare a expirat, iar documentele de execuție au fost finalizate abia pe 11 septembrie.
În Prahova, o rețea de aproape 300 de kilometri, destinată peste 8.000 de gospodării, depinde de funcționarea stației de reglare-măsurare de la Buda. Fără această stație, gazul nu poate ajunge în rețeaua spre consumatori, conform explicațiilor lui Virgiliu Daniel Nanu. După testele tehnice din septembrie, urmează evaluarea INSEMEX, etapă obligatorie înainte de recepție. Autoritățile au stabilit data de 1 octombrie 2026 ca reper pentru finalizarea tuturor procedurilor necesare.
În Maramureș, deși magistrala principală de gaz este construită, doar puțin peste 30% din județ este conectat la rețea. Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean, a menționat că proiectele necesită monitorizare atentă, document cu document, și că sumele din programul Anghel Saligny nu acoperă toate nevoile. Pe de altă parte, în Curtișoara, județul Olt, rețeaua a fost pusă în funcțiune vara aceasta, fiind aprobate și executate aproximativ 1.800 de branșamente.
Problema este amplă, deoarece peste 600 de primării au contracte cu Ministerul Dezvoltării pentru rețele de gaze prin programele POIM și Anghel Saligny. Vicepreședintele ANRE, Mircea Man, a avertizat că unele investiții nu îndeplinesc condițiile tehnice, deoarece localitățile sunt prea departe de rețelele existente. Din acest motiv, operatorii de distribuție nu sunt interesați să preia astfel de concesiuni, ceea ce înseamnă că o rețea construită nu garantează întotdeauna livrarea gazului.
Sectorul energetic din România este reglementat prin norme stricte de siguranță și conectivitate, însă implementarea proiectelor de infrastructură depinde de coordonarea între primării, operatorii de distribuție și autoritatea de reglementare ANRE. În absența unei conexiuni viabile la rețelele principale, proiectele locale rămân adesea în stadiu de execuție fără a genera consum real, afectând eficiența investițiilor făcute prin fonduri europene sau programe guvernamentale.