Proiectul Neptun Deep va marca un moment decisiv pentru România, deoarece în prima jumătate a anului viitor, la Tuzla, stația de măsurare va înregistra primul gaz extras din adâncurile Mării Negre. Această dezvoltare va transforma România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Totuși, discuțiile publice s-au concentrat pe prețul gazului pentru consumatori, ignorând gestionarea veniturilor pe termen lung.
Istoria Marii Britanii oferă un avertisment clar prin modelul utilizat în anii '70 și '80. Deși petrolul și gazul din Marea Nordului au adus sume uriașe, acestea au fost absorbite de bugetul curent pentru reducerea impozitelor. Între 1981 și 1990, Marea Nordului a generat 166 de miliarde de lire sterline pentru Trezoreria britanică, bani folosiți pentru cheltuieli imediate. Astăzi, Marea Britanie este importator net de gaze, fiind dependentă de furnizori precum Norvegia.
În contrast, Norvegia a construit cel mai mare fond suveran din lume prin implementarea unei reguli fiscale stricte. Deși a utilizat veniturile petroliere în bugetul anual timp de un sfert de secol, statul a votat legea fondului în 1990. În 2026, fondul norvegian va valora aproximativ 2.000 de miliarde de euro, reprezentând peste 350.000 de euro pentru fiecare cetățean. Regula permite cheltuirea doar randamentului real al fondului, menținând capitalul intact.
Proiectul Neptun Deep implică rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi și o producție anuală de circa 8 miliarde. Proiectul este condus de OMV Petrom și Romgaz, iar statul ar putea încasa aproximativ 20 de miliarde de euro din impozite, redevențe și dividende. Presiunea fiscală este mare, datoria publică fiind peste 60% din PIB, iar deficitul estimat pentru 2026 este de 6% din PIB.
Pentru a evita erorile trecute, experții sugerează ca veniturile din gaz ar trebui folosite pentru stingerea datoriei publice până la revenirea sub pragurile critice. Odată ce datoria scade, banii ar trebui direcționați către un fond administrat independent, investit în străinătate. Un astfel de mecanism ar asigura că resursele finite nu sunt folosite pentru cheltuieli curente, ci rămân un activ pentru generațiile viitoare.
Contextul economic actual evidențiază importanța gestionării corecte a resurselor energetice în raport cu stabilitatea fiscală. În timp ce datoria publică și deficitul bugetar rămân puncte sensibile, veniturile masive din Neptun Deep pot acționa ca un instrument de consolidare. Alegerea între utilizarea gazului ca venit curent sau ca capital pentru un fond suveran va determina dacă România va lăsa o avere sau doar un zăcământ epuizat.