Ion Sterian, directorul general al SNTGN Transgaz, a efectuat joi, 24 septembrie 2026, o vizită de lucru la infrastructura de transport gazier. Scopul deplasării a fost inspectarea punctelor prin care gazele naturale extrase din perimetrul offshore Neptun Deep vor fi introduse în Sistemul Național de Transport. Această mișcare de control vizează pregătirea fluxurilor de gaze care vor fi direcționate către consumatori prin rețeaua de transport națională.
Prima etapă a vizitei a inclus Stația de Robinete nr. 2 (SR2) a Transgaz, care funcționează ca punct de plecare pentru gazoductul Tuzla–Podișor. Această stație reprezintă nodul critic prin care gazele provenite din Neptun Deep vor intra în conducta menționată. Din acest punct, fluxul de gaze va fi preluat de conductă pentru a fi integrat ulterior în întregul sistem de transport de gaze naturale al țării.
Ion Sterian a continuat inspectarea la Stația de Măsurare Gaze Naturale (SMGN) a OMV Petrom de la Tuzla, punctul de intrare pe uscat. Conform datelor furnizate de Transgaz, această stație de măsurare are un debit nominal de operare de 22,3 milioane Smc/zi. Capacitatea maximă de debit pentru această unitate este de 26,9 milioane Smc/zi, în timp ce limita minimă de oprire este stabilită la 1,84 milioane Smc/zi.
Infrastructura de la Tuzla este configurată cu parametri tehnici specifici pentru gestionarea presiunii. Presiunea maximă la intrare în stația de măsurare este de 73 bari, în timp ce la ieșire, presiunea maximă este de 63 bari. Aceste specificații tehnice asigură transferul controlat al gazelor către SR2 Transgaz, de unde vor fi direcționate prin gazoductul Tuzla–Podișor către restul rețelei de transport naționale.
Gazoductul Tuzla–Podișor este un proiect strategic, având o lungime de 308,3 kilometri și o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro. Compania Transgaz a finalizat conducta „Țărmul Mării Negre–Podișor” în iunie 2025, aceasta fiind pusă în funcțiune la începutul lunii octombrie 2025. Proiectul este considerat unul dintre cele mai importante după BRUA și gazoductul Onești–Ungheni–Chișinău, fiind esențial pentru securitatea energetică a României.
Această dezvoltare a infrastructurii de transport intervine într-un context în care volatilitatea piețelor de energie poate influența mixul de producție. În Europa, prețurile ridicate la gazele naturale au determinat în ultima perioadă o revenire a utilizării cărbunelui în producția de electricitate. Disponibilitatea gazelor din Neptun Deep prin sistemul național este un factor cheie pentru stabilitatea furnizării către operatorii economici și gospodării.