Importul de gaze naturale în România a cunoscut o creștere bruscă, înregistrând o majorare de aproape 3 milioane de metri cubi zilnic. Această evoluție a fost determinată și de deschiderea a doua rute de import prin Bulgaria, unde fluxul a crescuut de trei ori. Datele furnizate de Transgaz indică o schimbare semnificativă în dinamica fluxurilor de gaze care intră în Sistemul Național de Transport în raport cu începutul săptămânii.
În urma acestei variații, fluxul prin punctul de intrare Kardam/Negru Vodă a urcat de la aproximativ 12 milioane de metri cubi la 14,2 milioane de metri cubi. Totodată, pe a doua rută de import prin Bulgaria, la Ruse/Giurgiu, volumul a crescut de la 0,2 milioane de metri cubi la 0,7 milioane de metri cubi. Această creștere a importurilor se adaugă și la o producție internă care a urcat de la 22,2 milioane la 23,2 milioane de metri cubi.
Această cantitate suplimentară de aproape 4 milioane de metri cubi în Sistemul Național de Transport nu poate fi justificată de un consum intern ridicat, deoarece vremea rămâne caldă. De asemenea, exportul către Republica Moldova a rămas constant, la un nivel de 2,7-2,8 milioane metri cubi, în timp ce tranzitul către Ungaria a fost stabil la 7,7 milioane metri cubi, reprezentând maximul de capacitate al conductei Arad-Szeged.
O altă posibilitate pentru volumul suplimentar este accelerarea stocării în subteran pentru sezonul de iarnă. În prezent, injecția în depozitele subterane a urcat la peste 13 milioane de metri cubi, ceea ce înseamnă că depozitele sunt deja pline la 78% din capacitate. Acest procent este cu 10% mai mare decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, indicând o strategie de pregătire pentru perioadele de consum ridicat.
Situația depozitelor de gaze din Europa este variabilă, cu țări precum Polonia depășind deja 90% gradul de umplere, în timp ce Germania se află la 56%. În România, se estimează că depozitele vor depăși pragul de 90% până la data de 31 octombrie. Pentru sezonul rece, structura de aprovizionare se bazează pe depozite, producție și importuri, cu o proporție de 40-30-30% în episoadele de ger.
Contextul energetic european este marcat de o volatilitate ridicată, prețul gazelor fiind în creștere față de nivelurile din 2022. Deși Comisia Europeană nu mai impune obligativitatea ca depozitele să fie pline la 90% la începutul sezonului rece, multe țări preferă stocarea masivă din cauza nesiguranței livrărilor. Europa intră astfel în sezonul de iarnă cu stocuri de gaze care sunt semnificativ sub nivelul obișnuit de normalitate.