O eventuală liberalizare a prețului gazelor naturale ar putea avea un impact major asupra cheltuielilor lunare ale cetățenilor. Nicolas Richard, CEO ENGIE Romania, a avertizat că procesul de eliminare a mecanismelor de control ar putea duce la dublarea valorii facturilor pentru consumatorii casnici. Această perspectivă a fost abordată în cadrul evenimentului Profit Energy.Forum, subliniind riscurile economice pentru populație.
În prezent, prețul gazelor vândut de către producători către furnizorii care deservesc populația este limitat prin plafonare. Această măsură de control menține prețul la nivelul de 110 lei (21 de euro) pe MWh. Reglementarea actuală este menită să protejeze consumatorii casnici și este valabilă pentru o perioadă determinată, urmând să fie aplicată până la data de 31 martie 2027.
Diferența dintre prețul plafonat și cel din piața liberă reprezintă principala sursă de îngrijorare pentru furnizori și consumatori. Nicolas Richard a indicat faptul că, în timp ce prețul actual este de 110 lei pe MWh, prețurile din piață pentru al doilea trimestru al anului viitor sunt estimate la peste 60 de euro pe MWh. Această discrepanță ar genera o creștere semnificativă a costurilor finale.
În loc de o liberalizare bruscă, liderul ENGIE Romania susține că ar trebui să se opteze pentru prelungirea schemei actuale de protecție. El a menționat că, deși ajutorul ar trebui să fie țintit spre consumatorii vulnerabili, actualul mecanism ar trebui păstrat. Nicolas Richard a subliniat că deciziile privind piața trebuie anunțate din timp și că este necesară existența unor reguli coerente.
Pregătirea pieței energetice este un alt punct critic menționat de Nicolas Richard pentru a evita șocurile de preț. El a argumentat că este nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru ca piața să se adapteze corect. Scopul este de a preveni situația în care, imediat după liberalizare, populația se confruntă cu prețuri insuportabile care nu pot fi gestionate de gospodării.
Mecanismul de plafonare a prețului gazelor naturale în România este o măsură de reglementare prin care statul intervine în piața de energie pentru a limita impactul volatilității prețurilor asupra consumatorilor. Această intervenție vizează menținerea stabilității costurilor pentru furnizatori și populație, încercând să echilibreze prețurile de achiziție de la producători cu capacitatea de plată a cetățenilor din cadrul reglementărilor actuale.