Sucursala Aktor SA Grecia din București a raportat rezultate financiare dificile, înregistrând pierderi de 243 de milioane de lei pe piața din România. Datele analizate de NewsCenter.ro indică o scădere drastică a cifrei de afaceri a entității, care a trecut de la 1,16 miliarde de lei în 2024 la 751,97 milioane de lei în 2025. Această evoluție negativă reflectă o presiune financiară majoră asupra operațiunilor grupului în regiune.
Situația financiară a companiei este marcată de un nivel ridicat al datoriilor, care au ajuns la 2,4 miliarde de lei. În același timp, capitalurile proprii ale sucursalei au fost negative, în valoare de 1,2 miliarde de lei, ceea ce semnalează o instabilitate economică profundă. Din punct de vedere al forței de muncă, numărul mediu de salariați a scăzut până la 518 angajați, în timp ce la nivelul ANAF figura o datorie de 42,1 milioane de lei la data de 31 martie 2026.
Numele grupului Aktor a fost menționat într-o investigație The Wall Street Journal referitoare la promovarea gazelor naturale lichefiate americane în sud-estul Europei. În acest context, lobbyistul Christos Marafatsos, care lucrează pentru Aktor, a fost menționat ca fiind implicat în întâlniri din Bulgaria alături de ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Publicația americană susține că aceasta ar fi recomandat autorităților bulgare colaborarea cu Aktor pentru aprovizionarea cu GNL american.
Pe lângă activitatea în sectorul gazelor, realizată prin parteneriat cu compania de stat DEPA, Aktor este implicată în proiecte de infrastructură în România. Compania face parte din consorțiul format alături de Alstom Transport și Arcada pentru modernizarea căii ferate Brașov–Sighișoara. În ciuda dificultăților financiare și a unor dispute legate de proiecte de autostrăzi, conducerea grupului a declarat anul trecut că urmărește participarea la noi licitații rutiere și feroviare pe teritoriul țării.
Activitatea grupului în România include și implicări în lucrări de infrastructură de transport, însă acestea au fost marcate de controverse. De exemplu, în cazul lotului 3 al Autostrăzii A0 Sud, deschis în iunie 2025, CNAIR a aplicat penalități de cinci milioane de lei către constructor, în timp ce firma a solicitat despăgubiri de 60 de milioane de lei. Aceste tensiuni juridice și financiare apar într-un moment de scădere a performanței comerciale a grupului grecesc.
Sectorul energetic și cel de infrastructură din România sunt supraeseați de reglementări stricte și de monitorizarea constantă a execuției contractelor publice. Deciziile autorităților precum ANAF sau CNAIR influențează direct stabilitatea financiară a operatorilor care participă la licitațiile de stat. În acest cadru, performanța companiilor străine este evaluată nu doar prin cifra de afaceri, ci și prin capacitatea de gestionare a datoriilor și a obligațiilor fiscale.