Prețurile la energiile esențiale au cunoscut o evoluție volatilă în Europa, în contextul instabilității geopolitice și al stocurilor reduse de gaze. Datele recente indică faptul că cotațiile futures de referință Dutch TTF au ajuns la 87,20 euro pe megawatt-oră (MWh) la începutul lunii octombrie, de la aproximativ 32 de euro înainte de conflictul din Orientul Mijlociu. Această creștere este alimentată de blocajele din Strâmtoarea Hormuz, o zonă critică pentru tranzitul a o cincime din consumul mondial de gaz natural lichefiat (GNL).
În timp ce combustibilii auto au suferit creșteri bruște, motorina înregistrând un avans de 35% și benzina de 23% între februarie și octombrie 2026, utilitățile casnice au evoluat mai lent. Conform Household Energy Price Index (HEPI), realizat de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT, prețurile medii la gazele naturale pentru consumatorii casnici au crescut cu 12% între 2 februarie și 1 septembrie 2026. În aceeași perioadă, costurile pentru energia electrică au înregistrat o creștere de 4,2% la nivelul capitalelor din Uniunea Europeană.
Analizând tarifele nominale de la începutul lunii septembrie 2026, prețul final pentru electricitate în București, incluzând toate taxele și tarifele de rețea, a fost de 24,3 cenți euro pe kilowatt-oră (c€/kWh). Această valoare este mai mică decât media capitalelor din UE, care a fost de 27,2 c€/kWh. Bucureștiul se situează sub orașe precum Bruxelles, cu 41,3 c€/kWh, Berlin, cu 39,6 c€/kWh, Dublin, cu 38,7 c€/kWh, Berna, cu 38,6 c€/kWh sau Londra, cu 38,3 c€/kWh.
Totuși, situația se schimbă radical atunci când se aplică Standardul Puterii de Cumpărare (SPC), care corelează tarifele cu veniturile și nivelul de trai. În acest format, Bucureștiul devine cea mai scumpă capitală europeană pentru energia electrică rezidențială, cu un indice de 55,1 SPC. Această cifră depășește semnificativ media UE de 29,6 SPC și orașe precum Roma, cu 38,2 SPC, Berlin, cu 35,5 SPC, Madrid, cu 31,6 SPC, Londra, cu 30,9 SPC sau Paris, cu 25,8 SPC.
Impactul financiar în România a fost parțial atenuat prin scheme de sprijin guvernamental și contracte cu preț fix. Cu toate acestea, ajustarea la puterea de cumpărare arată o presiune economică extremă, Bucureștiul și Varșovia fiind orașele cu cele mai mari urcări în clasamentul costului real. În contrast, capitale precum Berna sau Copenhaga au devenit mai accesibile cetățenilor lor după ce au fost raportate la venituri, în timp ce Oslo rămâne cea mai ieftină opțiune, cu un indice de 11,5 SPC.
Evoluția prețurilor la energie este strâns legată de disponibilitatea resurselor și de stabilitatea piețelor de materii prime. În contextul actual, fluctuațiile cotațiilor la nivel internațional și gradul de umplere al depozitelor europene de gaze rămân factori determinanți pentru costurile finale ale consumatorilor. Monitorizarea acestor indicatori este esențială pentru înțelegerea presiunii inflaționiste asupra gospodăriilor din Europa și a impactului direct asupra bugetelor familiare.