Prețurile la gaze naturale și electricitate au cunoscut o creștere în Europa în anul 2026, sub influența tensiunilor din Orientul Mijlociu și a incertitudinilor privind aprovizionarea energetică. În acest context, Bucureștiul a ajuns pe primul loc în clasamentul capitalelor europene privind costul electricității raportat la puterea de cumpărare. În același timp, Stockholm a înregistrat cele mai ridicate prețuri la gazele naturale, în timp ce nivelul scăzut al rezervelor de gaze amplifică temerile privind facturile în sezonul rece.
Piața angro de gaze a fost puternic afectată, contractele futures raportate la indicele olandez TTF atingând 87,20 euro pe megawatt-oră. Această valoare este semnificativ mai mare decât pragul de aproximativ 32 de euro înregistrat înainte de conflictul din Iran. Creșterea este alimentată de perturbările transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din gazele naturale lichefiate la nivel mondial. Această evoluție a prețurilor angro poate influența direct costurile de producție ale electricității.
În ceea ce privește electricitatea pentru gospodării, prețurile nominale în septembrie 2026 au variat între 8,4 eurocenți/kWh în Kiev și 41,3 eurocenți/kWh în Bruxelles. Totuși, analiza bazată pe standardele puterii de cumpărare (PPS) schimbă radical ierarhia. Bucureștiul ocupă prima poziție cu o valoare de 55,1, depășind media UE de 29,6. În acest nou clasament, capitale precum Varșovia au avansat zece poziții, în timp ce orașe precum Berna sau Copenhaga au scăzut semnificativ în ierarhia ajustată.
La capitolul gaze naturale, Stockholm deține cele mai mari prețuri, cu o valoare de 28,5 în clasamentul ajustat la puterea de cumpărare. Tarifele nominale pentru consumatorii casnici variază între 1,5 eurocenți/kWh în Kiev și 34,8 eurocenți/kWh în Stockholm, media UE fiind de 11,9 eurocenți/kWh. În cadrul celor cinci mari economii europene, Roma are cel mai ridicat nivel al prețurilor la gaze raportat la puterea de cumpărare, cu 15,9, în timp ce Londra se situează la polul opus, cu 8,3.
Evoluția costurilor nu este uniformă în toate statele membre ale Uniunii Europene. La electricitate, cea mai mare creștere a fost observată la Lisabona, cu un salt de 22%, urmată de Amsterdam cu 17,3%. Pentru gazele naturale, Tallinn a înregistrat cea mai mare creștere, de 59,2%, trecând de la 7,8 la 12,4 eurocenți/kWh. În schimb, Luxemburg a înregistrat o scădere a prețurilor la electricitate de 15,3%, iar Tallinn a înregistrat o scădere de 7,9% la acest capitol.
Situația stocurilor de energie rămâne critică pentru stabilitatea pieței europene. La data de 3 octombrie 2026, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau ocupate în proporție de 72,4%, un nivel minim comparativ cu datele monitorizate începând cu anul 2011. Această scădere a rezervelor, raportată de IEEFA, indică o vulnerabilitate sporită a continentului în cazul unui val de frig sever care ar putea apărea spre sfârșitul iernii, forțând un consum mai mare de energie.