Iarna care se apropie aduce riscuri semnificative pentru stabilitatea energetică a României, fiind marcata de prețuri ridicate și posibile perioade de criză. Corneliu Bodea a subliniat că debitul scăzut al Dunării și seceta afectează capacitatea de producție hidroelectrică, punând în pericol funcționarea reactoarelor nucleare. În acest context, dependența de energia eoliană și prețurile internaționale la gaz vor influența direct costurile pentru consumatori și industria națională.
Situația resurselor de gaz este complexă, deoarece, deși rezervele de stocare depășesc media Uniunii Europene, prețurile rămân foarte mari. Corneliu Bodea a menționat că prețul gazului este aliniat cu cel de pe piețele internaționale, ceea ce crește costul energiei electrice. Există, de asemenea, temeri că temperaturile extreme din ianuarie sau februarie ar putea îngreuna extragerea gazelor din depozite, forțând astfel România să apeleze la importuri costisitoare.
Sectorul industrial suferă din cauza unor politici considerate populiste, care fac ca marii consumatori să plătească energie mai scumpă decât consumatorii casnici. Această situație duce la pierderea competitivității și la reducerea volumului de producție, în unele cazuri chiar la închiderea companiilor. Corneliu Bodea a recomandat implementarea unui mecanism de sprijin pentru industria, deoarece costul energiei a depășit în anumite momente chiar cel din Germania sau Franța.
Intervenția statului prin plafonarea prețurilor este considerată riscantă, deoarece ar putea aduce furnizorii și distribuitorii în pragul falimentului. Corneliu Bodea a explicat că aceștia au deja dificultăți financiare din cauza contractelor asumate anterior. Lipsa unui guvern stabil în prezent amână adoptarea unor măsuri de protecție a consumatorilor, însă este necesară o politică clară pentru a defini ansamblul de reglementări și măsuri legislative necesare.
Perspectiva pe termen lung rămâne însă optimistă datorită investițiilor masive în noi capacități de producție și stocare. Corneliu Bodea estimează că, începând cu anul viitor, balanța energetică se va inversa, România devenind exportator net de energie electrică. Această schimbare de paradigmă, care se va simți probabil încă din acest an prin reducerea dependenței de importuri, va avea un efect pozitiv asupra scăderii prețurilor de la primăvara anului viitor.
Sectorul energetic european se confruntă cu o volatilitate accentuată, fiind influențat de dinamica piețelor globale și de reglementările de la nivelul Comisiei Europene. În timp ce statele membre sunt îndemnate să ia măsuri de limitare a consumului, coordonarea politică rămâne un element esențial pentru gestionarea șocurilor de preț. Capacitatea de stocare și diversificarea surselor de energie sunt piloni critici pentru reziliența sistemelor naționale în fața schimbărilor climatice și geopolitice.