Cotațiile gazelor naturale de la hub-ul olandez TTF au depășit pragul de 79 de euro pe megawatt-oră, atingând cel mai înalt nivel de la începutul anului 2023. Această evoluție a prețurilor este determinată de tensiunile geopolitice dintre Statele Unite și Iran, care pun sub semnul întrebării transporturile de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Hormuz. În acest context, Agenția Internațională a Energiei (AIE) recomandă oficial guvernelor europene să stabilească rezerve strategice de stat pentru a evita deficitele de aprovizionare.
Tensiunile de pe piața globală de gaze naturale au fost amplificate de riscul legat de blocarea rutelor maritime esențiale. De la începutul anului, contractele TTF au oscilat între 26,50 și peste 79 de euro/MWh, reflectând incertitudinea geopolitică. Pe lângă riscurile de transport, mecanismele de stocare au devenit mai puțin atractive pentru traderi, deoarece prețurile scurte de curtoatănd descurajează reumplerea depozitelor, în ciuda așteptărilor de scădere a prețurilor spre finalul anului.
Capacitatea de import de GNL este influențată și de situația din Qatar, unde atacurile din luna martie au afectat unități de procesare. Deficitul de capacitate anuală este estimat la 17 miliarde de metri cubi, ceea ce reprezintă aproximativ 17% din exporturile statului arab. Analiștii de la Goldman Sachs avertizează că, dacă fluxurile din Orientul Mijlociu nu se redresează, prețul TTF ar putea depăși 100 de euro/MWh pentru scadența decembrie 2026.
În raportul său, AIE sugerează că Europa trebuie să treacă de la ținte rigide de depozitare la instrumente de achiziție mult mai flexibile. În prezent, nivelul de stocare este neobișnuit de scăzut, deși cererea europeană este cu 15% până la 20% sub nivelul din 2021. Agenția propune utilizarea unor spații de depozitare în Ucraina după finalizarea conflictului, precum și parteneriate pentru achiziția de sloturi suplimentare de GNL sau utilizarea navelor mai vechi.
Problema prețurilor la energie are un impact direct asupra inflației din zona euro, care a ajuns la 3,3% în luna august. Această presiune economică poate influența deciziile Băncii Centrale Europene, care ar putea ridica dobânda de la 2,25% la 2,5%. Pe lângă impactul asupra consumatorilor, incertitudinea de pe piața energiei afectează și titlurile de stat, deoarece investitorii vând obligațiuni suverane din cauza riscului de menținere a dobânzilor ridicate.
Contextul securității energetice este unul complex, în care state precum Italia, Polonia și Spania utilizează deja rezerve naționale strategice. La nivelul Uniunii Europene, volumul total de rezerve de acest tip este estimat la aproximativ 12 bcm pentru anul 2025, ceea ce reprezintă doar 3,5% din consumul anual. Această structură subliniază necesitatea unor măsuri de coordonare pentru a reduce expunerea la volatilitatea piețelor de combustibili fosili.