Ungaria a anunțat implementarea unei reforme energetice ample, având ca scop principal reducerea dependenței de importurile de energie și scăderea costurilor pentru consumatori. Această mișcare strategică vine într-un context de vulnerabilitate economică, țara fiind expusă șocurilor geopolitice din cauza importurilor masive de combustibil. Guvernul vizează consolidarea securității energetice pentru a proteja competitivitatea industriei naționale, care este afectată de prețurile ridicate ale energiei.
Un pilon central al noii strategii este dezvoltarea energiei eoliene, o schimbare de paradigmă față de politicile anterioare. Cabinetul condus de Peter Magyar a lansat deja o licitație pentru instalarea de turbine eoliene cu o capacitate de 700 MW. Obiectivul final este creșterea capacității de energie eoliană la 4 GW până în anul 2030, ceea ce reprezintă o majorare de peste zece ori față de nivelul actual. În termen pe termen lung, țara ar putea ajunge la peste 6 GW de capacitate eoliană până în 2040.
Pe lângă eoliene, reforma pune accent pe sectorul nuclear și pe îmbunătățirea stocării energiei solare. Planul prevede prelungirea duratei de viață a reactoarelor nucleare existente și menținerea operării centralei de la Paks, care are o capacitate de 2.000 de megawați. De asemenea, sectorul solar va beneficia de investiții în stocare, cu o țintă de atingere a unei capacități de cel puțin 3 GW până în 2028, pentru a evita exportul de energie la prețuri mici.
Andras Totth, secretar de stat pentru energie, a subliniat că reducerea costurilor de aprovizionare pentru companii este un obiectiv prioritar, deși rezultatele nu vor fi imediate. În prezent, Ungaria importă peste 80% din necesarul de combustibil, inclusiv pentru sectorul nuclear, petrol și gaze naturale. Această dependență a fost menționată și de agenția S&P Global, care a confirmat ratingul de credit al țării la nivelul „BBB minus”, cu perspectivă negativă, evidențiind riscurile economice.
Această reformă este necesară în contextul în care Bulgaria, un furnizor important, traversează perioade de instabilitate prin închiderea unuia dintre cele două reactoare de la Kozlodui pentru reparații planificate. În timp ce producția de la Kozlodui ar trebui să revină în decembrie, celălalt reactor funcționează la capacitate redusă din cauza nivelului scăzut al Dunării. Situația este similară cu cea din România, unde reactoarele de la Cernavodă au fost afectate de deficitul de apă din Dunăre.
Sectorul energetic european se confruntă cu prețuri ale electricității cu aproape 80% mai mari față de anul trecut. Pe piețele internaționale, costurile carburanților rămân la cote record, iar stocurile de gaze naturale pentru sezonul de încălzire sunt insuficiente. Această presiune asupra prețurilor afectează direct stabilitatea economică a regiunii, impunând guvernelor necesitatea unor măsuri de securizare a propriilor resurse de producție.