România intră în sezonul rece într-un context de dificultate pentru sistemul energetic național, fiind amenințată de creșteri semnificative ale costurilor la electricitate. Combinația dintre seceta prelungită, care a afectat producția hidroelectrică, și debitele scăzute ale Dunării, care au complicat funcționarea centralei de la Cernavodă, pune presiune pe producția internă. În acest context, furnizorii de energie pregătesc reînnoirea contractelor pentru consumatorii casnici cu costuri de achiziție mult mai ridicate.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), estimează că noile oferte pentru următoarele 12 luni ar putea fi cu 25 până la 50 de bani pe kWh mai scumpe decât cele din toamna anului trecut. Scenariul central analizat de acesta indică o majorare de 37 de bani pe kWh. Dacă se ia ca reper un preț mediu de 1,30 lei pe kWh, prețul noilor oferte ar putea ajunge la aproximativ 1,67 lei pe kWh, ceea ce reprezintă o creștere de circa 22%.
Problemele de producție sunt agravate de prețurile ridicate de pe piața angro și de necesarul crescut de importuri. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a descris situația ca fiind una dintre cele mai dificile din ultimele decenii. Acesta a subliniat că indisponibilitatea reactoarelor de la Cernavodă și reducerea producției hidro obligă sistemul să apeleze la importuri, fapt ce are un impact direct asupra prețurilor la electricitate.
Datele furnizate de OPCOM arată o evoluție alarmantă pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În luna august, media PZU a fost de 409,45 lei pe MWh, în timp ce în luna septembrie aceasta a ajuns la 917,36 lei pe MWh, comparativ cu nivelurile din anul precedent. Această creștere pe piața spot este parțial absorbită de mixul de contracte la termen utilizat de furnizori, însă influențează direct noile oferte comerciale.
Analiza AEI detaliază că cea mai mare contribuție la creștere vine din reînnoirea achizițiilor angro, reprezentând aproximativ 25 de bani pe kWh din totalul de 37 de bani. Restul majorării provine din diverse componente, precum costul profilului de consum în orele scumpe, echilibrarea sistemului, riscul valutar și costurile de transport sau distribuție. Pentru un consum de 200 kWh pe lună, scenariul tensionat ar putea aduce o creștere de 100 de lei pe factură.
În cadrul sistemului energetic, echilibrul între producția internă și importuri este critic pentru stabilitatea prețurilor. Deși există stocuri de produse petroliere și capacități de import pentru gaze, miza principală rămâne costul energiei. Ministerul Energiei a avertizat că România trebuie să se pregătească pentru o perioadă cu prețuri ridicate, menționând necesitatea de a gestiona cu atenție atât electricitatea, cât și resursele de gaze din depozite.