Populația din România se confruntă cu prețuri la energia electrică printre cele mai mari din Europa, dacă acestea sunt raportate la puterea de cumpărare a cetățenilor. Analiza realizată de Euronews Business evidențiază că Bucureștiul ocupă primul loc în acest clasament negativ, înregistrând un indice de 55,1. Această situație indică faptul că costul energiei este extrem de ridicat în raport cu nivelul de venituri al locuitorilor capitalei, în comparație cu alte orașe europene.
Evoluția prețurilor la electricitate este influențată de o serie de factori critici care amenință stabilitatea costurilor pentru consumatorii casnici. Oprirea centralei nucleare de la Cernavodă, cauzată de secarea Dunării, alături de lipsa sistemelor de stocare pentru energia regenerabilă produsă în timpul zilei, contribuie la presiunea inflaționistă. Din aceste motive, se estimează că prețul energiei electrice ar putea urmări o creștere suplimentară de aproximativ 22%, afectând direct gospodăriile care folosesc curentul pentru încălzire și apă caldă.
În ceea ce privește piața gazelor naturale, prețurile de pe bursele internaționale au înregistrat o creștere semnificativă, atingând niveluri maxime în perioada de octombrie 2026. Contractele futures pentru gaze la hub-ul olandez TTF au ajuns la 87,20 euro pe megawat-oră, o valoare mult mai mare decât cea de aproximativ 32 de euro raportată înainte de conflictul din Iran. Această explozie a prețurilor va lovi, în prima fază, consumatorii noncasnici, amplificând temerile privind costurile energiei pentru iarna 2026-2027.
Deși prețul gazelor în București este de 5,9 cenți/kWh, situându-se pe locul 5 în Europa, acesta rămâne de două ori mai mare decât cel din Budapesta. În comparație, la capitolul electricitate, prețurile brute pentru consumatorii casnici în Europa variază între 8,4 c€/kWh la Kiev și 41,3 c€/kWh la Bruxelles. Bucureștiul și Varșovia au înregistrat cele mai mari ascensiuni în clasamentele de prețuri, urcând fiecare cu câte 10 poziții față de situația anterioară.
Situația energetică din Europa este marcată de o discrepanță între prețul nominal al energiei și capacitatea de plată a populației. În timp ce orașe precum Stockholm sau Amsterdam au prețuri ridicate la gaze, dar medii la electricitate, în București, Bruxelles și Londra se observă o tendință inversă. În aceste ultime locații, prețurile la electricitate sunt ridicate, însă costul gazelor rămâne relativ scăzut față de media europeană de 11,9 cenți/kWh.
Contextul energetic global este marcat de o volatilitate accentuată a resurselor și a rutelor de aprovizionare. Pe fondul instabilității din regiunea Iranului și a nivelurilor scăzute de stocuri de gaze în multe țări europene, autoritățile monitorizează cu atenție rezervele de energie. Această perioadă de incertitudine coincide cu necesitatea de a investi în infrastructură de stocare pentru a compensa fluctuațiile producției de energie regenerabilă.