Prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii din România este puțin probabil să scadă în perioada următoare, conform declarațiilor făcute de Mihnea Cătuți. Directorul executiv al Energy Policy Group (EPG) a subliniat acest aspect marți, în cadrul conferinței de specialitate Green Energy Conference. Specialistul a indicat faptul că presiunea asupra componentelor prețului energiei electrice este deja vizibilă, ceea ce indică o tendință de creștere a costurilor.
În ceea ce privește contextul european, Mihnea Cătuți a menționat că nu există perspective de scădere a prețurilor la energie decât pe termen mediu, în cel mai bun caz. Această evoluție depinde de materializarea investițiilor în capacitățile de producție. În paralel, sectorul rețelelor necesită investiții suplimentare care vor influența tarifele, în timp ce componentele legate de taxe și accize rămân sub influența subvențiilor și a limitărilor bugetare actuale.
Un aspect critic evidențiat de Mihnea Cătuți este disparitatea dintre prețul plătit de consumatorii casnici și cel aplicat sectorului industrial în România. Spre deosebire de țările scandinave sau Spania, unde raportul dintre aceste prețuri poate fi de trei la unu sau chiar patru la unu, în România acestea sunt similare. Specialistul a susținut că această paradigmă blochează business case-ul pentru electrificare și necesită o abordare țintită către consumatorii vulnerabili.
Evoluția consumului de energie electrică reprezintă o altă provocare, având în vedere că în România acesta constituie doar 16% din consumul final de energie. Această cifră plasează țara pe penultimul loc în Europa, unde media este de 23%. Deși România are o țintă ambițioasă de 46% pentru anul 2040, distanța față de acest obiectiv este încă foarte mare, necesitând o direcționare mai puternică către industria grea.
Sectorul industrial românesc deține o importanță strategică, valoarea adăugată brută din acest domeniu fiind mai mare ca procent din PIB decât în Germania. Mihnea Cătuți a explicat că revizuirea EU ETS ar putea reduce presiunea asupra industriei, oferind și resurse financiare prin Industrial Decarbonisation Bank. Totodată, prelungirea Fondului pentru Modernizare reprezintă o oportunitate pe care România trebuie să o utilizeze activ prin negocieri pentru a asigura alocări suficiente.
În cadrul pieței europene de energie, reglementările privind emisiile de carbon și mecanismele de finanțare precum Fondul pentru Modernizare sunt instrumente esențiale pentru tranziția energetică. Acestea influențează direct capacitatea industriilor de a absorbi costurile noilor tehnologii. Gestionarea corectă a acestor fonduri este vitală pentru a susține competitivitatea economică în fața presiunilor inflaționiste și a necesității de decarbonizare a producției.