Unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui din Bulgaria intră în revizia anuală și în procesul de reîncărcare cu combustibil, începând cu data de 8 octombrie 2026. Această oprire planificată este programată să dureze până la sfârșitul lunii noiembrie, reducând temporar producția disponibilă într-o perioadă în care consumul de electricitate crește semnificativ. Evenimentul pune presiune pe bilanțul energetic al regiunii și, în mod direct, pe stabilitatea sistemului energetic din România.
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, subliniază că retragerea unui grup de aproximativ 1.000 MW de la rețea complică situația, deoarece zilele se scurtează și temperaturile pot scădea. În aceste condiții, România trebuie să gestioneze dependența de importuri în orele de seară, când producția internă nu este suficientă pentru a acoperi cererea. De asemenea, unitatea 5 de la Kozlodui rămâne funcțională, însă capacitatea sa de funcționare depinde de nivelul apei de la Dunăre.
Riscul de a necesita importuri mai mari este accentuat de faptul că vecinii pot avea nevoie de energie în aceleași intervale orare. Dacă temperaturile scad simultan în România, Ungaria și Balcanii, cererea regională va crește, iar dacă vântul este slab, surplusurile pentru export se vor reduce considerabil. Într-un scenariu de lucru analizat de AEI, la un consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW, România ar putea avea nevoie de 2.700 MW din importuri.
Impactul asupra prețurilor la electricitate este unul de natură economică, fiind probabil ca energia să devină mai scumpă în orele de vârf. Când producția disponibilă în regiune scade, piața este forțată să utilizeze alternative mai costisitoare pentru a echilibra cererea. Dumitru Chisăliță explică faptul că furnizorii vor avea cheltuieli de achiziție mai mari, ceea ce poate influența ofertele contractuale viitoare către consumatori, deși prețurile nu cresc automat în acest moment.
Siguranța sistemului depinde și de capacitatea de a menține rezerve pentru eventuale avarii neașteptate ale unor grupuri de producție sau a legăturilor de transport. Scenariul elaborat de AEI indică un deficit cumulat de producție de aproximativ 6.400 MW pentru țările din Europa Centrală și Sud-Est, luând în calcul oprirea unității 6. De asemenea, factori precum nebulozitatea pot reduce producția fotovoltaică și capacitatea de stocare, afectând disponibilitatea energiei în momentele critice de seară.
În contextul securității energetice regionale, gestionarea resurselor în perioadele de vârf de consum este esențială pentru evitarea vulnerabilităților. Deși România poate acoperi cererea în majoritatea serilor din octombrie, marja de siguranță poate deveni foarte mică în cazul unor condiții meteorologice nefavorabile sau a unor avarii tehnice suplimentare la centralele active.