Prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii casnici din România este puțin probabil să scadă în perioada următoare, conform declarațiilor făcute de Mihnea Cătuți, directorul executiv al Energy Policy Group (EPG). Specialistul a subliniat că, în contextul actual, presiunea asupra componentelor prețului energiei este în creștere, ceea ce face ca o reducere a costurilor pentru publicul larg să fie dificil de realizat pe termen scurt.
Una dintre principalele probleme identificate de Mihnea Cătuți este lipsa unei diferențierii clare între prețurile aplicate consumatorilor rezidențiali și cele pentru sectorul industrial. România este situată într-o poziție neobișnuită în Uniunea Europeană, fiind unul dintre puținele state unde prețul plătit de gospodării este similar cu cel plătit de companii. În alte țări europene, precum Spania sau țările scandinave, raportul dintre prețul pentru consumatorul casnic și cel pentru industrie poate varia între trei la unu și patru la unu.
Evoluția prețurilor este influențată de multiple componente care vor rămâne sub presiune. Pe lângă prețul propriu al energiei, există necesitatea unor investiții masive în infrastructura rețelelor de distribuție, ceea ce va menține tarifele ridicate. De asemenea, componenta de taxe și accize este afectată de subvențiile pe care statul trebuie să le plătească, în condiții de constrângeri bugetare care nu permit o reducere universală a prețului la energie.
Mihnea Cătuți a menționat că scopul politicilor energetice nu ar trebui să fie o reducere generală a prețului, ci direcționarea acestuia către categoriile de consumatori cu adevărat vulnerabile. Menținerea unei paradigme în care toți plătesc prețuri similare blochează dezvoltarea unor modele de business sustenabile pentru electrificarea economiei. Această abordare este critică pentru industria grea, care rămâne un pilon fundamental al economiei românești, având o valoare adăugată brută raportată la PIB mai mare decât în Germania.
În prezent, energia electrică reprezintă doar 16% din consumul final de energie în România, ceea ce plasează țara pe penultimul loc în Europa, unde media este de 23%. Deși România are o țintă ambițioasă de 46% pentru anul 2040, distanța față de acest obiectiv este semnificativă. Specialistul a indicat faptul că este necesară o creștere a consumului de electricitate, în special în sectorul industrial, pentru a susține tranziția energetică.
Sectorul energetic românesc se confruntă cu provocări structurale legate de capacitatea de producție și de necesarul de investiții în rețele. În contextul actual, gestionarea costurilor de energie rămâne un subiect sensibil, mai ales că prețurile sunt influențate de reglementări europene precum EU ETS și de necesitatea de a asigura fonduri prin Industrial Decarbonisation Bank sau Fondul pentru Modernizare.