România a apelat la importuri rapide de energie electrică prin intermediul interconectărilor pieței unice, în contextul stării de alertă energetică declarate din 1 august. Această situație a fost cauzată de scăderea volumelor generate de hidrocentrale din cauza secetei din bazinul Dunării, precum și de oprirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Operatorul național de sistem, Transelectrica, a detaliat procedurile prin care energia este adusă pentru a susține consumul național în acest context excepțional.
Mecanismele de import și export se realizează în limitele capacităților transfrontaliere disponibile tehnic, care sunt alocate participanților prin mecanisme de piață. În cazul alocărilor explicite, capacitatea de transport este câștigată prin licitație, iar energia este achiziționată ulterior pe piețe. Totuși, pentru România, granițele cu Ungaria și Bulgaria sunt integrate în cuplarea unică a piețelor pentru ziua următoare și pentru piața intrazilnică, utilizând alocarea de tip implicit.
Prin acest mecanism de alocare implicită, capacitatea de transport și energia sunt tranzacționate împreună. Algoritmul pieței cuplate calculează automat fluxurile de energie care pot circula din zonele cu prețuri mai mici către cele cu prețuri mai mari. Pentru perioada august - septembrie 2026, fluxurile transfrontaliere rezultate din această funcționare cuplată reprezintă aproximativ 70 - 75% din totalul schimburilor comerciale de import realizate la nivelul României.
Datele de la platforma ENTSO-E arată că, în intervalul 26 august – 24 septembrie 2026, energia a ajuns în țară prin mai multe direcții. Bulgaria a trimis către România 624 GWh, Ungaria a furnizat 187 GWh, iar Serbia a contribuit cu 17,3 GWh. Este important de menționat că, deși energia intră prin Ungaria sau Bulgaria, aceasta nu este neapărat produsă în acele state, ci provine din întreaga piață europeană cuplată.
În același interval de monitorizare, România a trimis energie în sens invers către vecinii săi. Cantitățile exportate au fost de 68,6 GWh către Bulgaria, 71,2 GWh către Ungaria și 166 GWh către Serbia. Diferența dintre aceste valori reprezintă cantitatea netă de energie care a rămas în România provenind din țări vecine, fără a se putea determina cu certitudine dacă producția a fost locală sau a fost doar tranzitată.
Sectorul energetic național se confruntă cu provocări legate de stabilitatea producției, în special în ceea ce privește infrastructura de bază. Planurile de dezvoltare includ investiții în reactoarele de la Cernavodă, finalizarea proiectelor de la Mintia și Iernut, precum și dezvoltarea parcurilor eolian offshore în Marea Neagră, pentru a asigura un echilibru mai robust al sistemului.