Flexibilitatea consumului de energie electrică, cunoscută sub denumirea de Demand Side Response (DSR), poate deveni o alternativă viabilă pentru menținerea funcționării capacităților pe cărbune în România. Acest mecanism sprijină tranziția energetică pe termen lung, oferind soluții pentru echilibrarea sistemului în perioadele de stres. Potrivit unui comentariu EPG, utilizarea DSR ar putea acoperi deficitul de energie la un cost mult mai mic decât menținerea centralelor pe cărbune.
Primul pas concret către un sistem cu consum flexibil a fost realizat la 1 septembrie, când Transelectrica a activat un grup de consumatori. Aceștia au fost coordonați prin agregatorul Flexumers și au reușit să reducă consumul cu 3 MW pentru o durată de o jumătate de oră. Deși volumul este considerat modest, evenimentul trimite un semnal important privind capacitatea cererii de a contribui la stabilitatea sistemului electroenergetic național.
Potențialul de dezvoltare pentru DSR în România este semnificativ, conform estimărilor Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER). Se estimează că sectorul industrial poate contribui cu 235 MW, în timp ce la nivelul gospodăriilor potențialul poate ajunge la 1.800 MW. Implementarea unui mecanism extins ar putea genera economii anuale de aproximativ 150 de milioane de euro, oferind o soluție pentru vârfurile de consum din timpul verii și iernii.
Pentru a deveni o realitate la scară largă, serviciul de flexibilitate lansat recent trebuie extins prin noi măsuri de reglementare. Nadia Maki, Senior Researcher la EPG, susține că este necesară publicarea volumelor contractate și a prețurilor din licitații, precum și introducerea unui produs sezonier pentru iarnă și vară. De asemenea, procesul de agregare trebuie simplificat pentru IMM-uri, iar cadrul de flexibilitate ar trebui să includă piețele angro pentru a permite cumularea veniturilor din surse diferite.
Tranziția energetică implică și o componentă socială majoră, având în vedere impactul închiderii capacităților pe cărbune asupra comunităților afectate. România dispune de aproximativ 2,14 miliarde de euro prin Fondul Uniunii Europene pentru o Tranziție Justă, resurse destinate investițiilor care pot înlocui locurile de muncă pierdute. Nadia Maki recomandă ca includerea DSR să devină un criteriu de eligibilitate pentru proiectele industriale finanțate în regiunile carbonifere, alături de măsuri de sprijin pentru lucrătorii din centrale.
Evoluția piețelor de energie din România este strâns legată de capacitatea de a gestiona cererea și oferta într-un context de reglementări europene tot mai stricte. Integrarea mecanismelor de flexibilitate este esențială pentru a asigura stabilitatea rețelelor de transport și distribuție, în special pe măsură ce sursele de energie convenționale sunt înlocuite cu tehnologii cu impact redus asupra mediului.