Calculul rentabilității între energia electrică și gazul metan pentru încălzirea locuințelor nu se limitează la o simplă comparație a tarifelor de pe facturile furnizorilor. O unitate de gaz metan extrasă furnizează aproximativ 11,63 kWh de energie brută, însă procesul de transformare într-o căldură utilizabilă implică pierderi semnificative. În condiții normale de exploatare a unei centrale de apartament, randamentul real scade la un nivel cuprins între 85% și 90% din cauza pierderilor pe coșul de evacuare.
În contextul prețurilor reglementate prin deciziile Ministerului Energiei, raportul dintre costul unui kilowatt-oră electric și cel al gazului a fost de mult timp de aproximativ trei la unu. Utilizarea unor metode clasice de încălzire, precum rezistența electrică sau aerul condiționat standard, este considerată ineficientă din punct de vedere economic. Aceste echipamente transformă direct energia din rețea în căldură fără nicio multiplicare a performanței, ceea ce poate duce la facturi de iarnă imposibil de suportat de consumatori.
Schimbarea de paradigmă este posibilă prin introducerea pompelor de căldură sau a aparatelor de aer condiționat de generație nouă, care au un coeficient de performanță de peste 3,5. În acest scenariu, dintr-un singur kilowatt electric absorbit din priză se pot extrage peste trei kilowați de căldură din aerul exterior. Această eficiență prăbușește bariera financiară care proteja utilizarea gazului metan, făcând tranziția către electricitate matematic avantajoasă la anumite praguri de preț.
Dacă prețul gazului se stabilizează la 0,31 lei pe kWh, conform datelor monitorizate de ANRE, electricitatea devine mai rentabilă prin utilizarea pompelor de căldură la orice tarif de rețea sub pragul de 0,90 - 1,00 leu pe kWh. Acest calcul nu ia în considerare nici măcar eliminarea costurilor fixe aferente verificărilor tehnice periodice ale instalației de gaz. O altă facilitate a electricității este dezvoltarea fenomenului de prosumatori, unde autoconsumul reduce importanța prețului furnizorului.
Decizia de trecere la echipamente electrice, precum plitele cu inducție sau aragazele electrice, este influențată mai mult de costul inițial de achiziție decât de prețul energiei. Până când costul de instalare al unei pompe de căldură eficiente nu va deveni comparabil cu cel al unei centrale clasice pe gaz, tranziția va rămâne lentă. Consumatorii trebuie să echilibreze investiția inițială mare cu beneficiile de amortizare pe termen lung oferite de tehnologiile moderne de consum.
În România, reglementările privind prețurile la energie sunt monitorizate constant pentru a proteja consumatorii, în timp ce piața este influențată de deciziile politice și de stabilitatea aprovizionării. Evoluția costurilor la nivelul rețelelor de distribuție și prețurile la materiile prime sunt factori critici care determină dacă un gospodar va opta pentru gaz sau pentru soluții electrice performante în sezonul rece.