Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a avertizat că populația și sectorul economic trebuie să se pregătească pentru prețuri foarte ridicate la electricitate în perioada iernii și primăverii anului 2027. Anunțul a fost făcut marți, în cadrul unei conferințe organizate de InvesTenergy, sub patronajul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Oficialul a subliniat necesitatea de a anticipa aceste costuri crescute în contextul instabilității pieței de energie.
Unul dintre factorii critici care alimentează această îngrijorare este situația reactoarelor de la Cernavodă. Cristian Bușoi a menționat că Reactoarele 1 și 2 sunt în prezent închise și că nu există o perspectivă clară privind momentul redeschiderii acestora. Această lipsă de certitudine, combinată cu prognozele meteorologice îngrijorătoare pe termen scurt, crește riscul de creștere a prețurilor la electricitate în lunile următoare, adăugând presiune la prețurile deja ridicate ale gazelor din Europa.
Problematica prețurilor ridicate a fost abordată și la nivel internațional, în cadrul unei reuniuni informale a miniștrilor Energiei de la Dublin. În cadrul acestei întâlniri, România a reprezentat țara pentru a discuta pregătirea pentru perioada 2027. Obiectivul principal al discuțiilor este găsirea unor mecanisme care să permită stabilizarea prețurilor, în special pentru marii furnizori, pentru consumatorii industriali și pentru aceștia din categoria celor energo-intensivi, care sunt cel mai vulnerabili la fluctuațiile pieței.
În ceea ce privește resursele financiare, Cristian Bușoi a indicat faptul că peste 800 de milioane de euro au fost deja absorbite din PNRR pentru proiecte energetice. Aceste fonduri sunt direcționate către capacități de producție din surse regenerabile, stocare în baterii, patru capacități de producție de hidrogen și două unități de producere a energiei termice (CET) la Arad și Constanța. Aceste ultimele vor asigura aport de electricitate și vor rezolva problema termoficării în cele două orașe menționate.
Pe lângă PNRR, Fondul pentru Modernizare joacă un rol esențial, având aproximativ 10 miliarde de euro angajate din totalul de 12 miliarde disponibile. Pentru perioada 2028-2034, prioritățile vor include digitalizarea, securitatea cibernetică și continuarea contractelor pentru diferență. Acest ultim mecanism este vital pentru stabilitate, deoarece oferă producătorilor de energie un preț de referință stabil pentru electricitatea livrată pe piață, protejându-i de volatilitatea extremă.
Sectorul energetic românesc se confruntă cu provocări constante de infrastructură și securitate, fiind influențat de deciziile de la nivel european și de necesitatea investițiilor masive. În acest context, dezvoltarea interconexiunilor și a capacităților de stocare este considerată vitală pentru reziliența sistemului. Deși sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât se anticipa, dependența de resurse externe și starea reactoarelor de la Cernavodă rămân puncte sensibile pentru stabilitatea prețurilor.