România se pregătește pentru o perioadă de instabilitate pe piața energiei, cu prețuri foarte ridicate la electricitate estimate pentru iarna și primăvara anului 2027. Avertismentul a fost lansat de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul unei conferințe de specialitate. Oficialul a subliniat că, deși sistemul energetic național a demonstrat o reziliență peste așteptări, presiunile pieței rămân semnificative din cauza unor factori structurali și externi.
Una dintre principalele probleme care alimentează riscul de creștere a costurilor este indisponibilitatea reactoarelor de la Cernavodă. Cristian Bușoi a precizat că, în prezent, nu există o perspectivă clară privind redeschiderea Reactoarelor 1 și 2. Această situație, combinată cu o prognoză îngrijorătoare pentru următoarele zece zile, amplifică presiunea asupra sistemului energetic național. Fiecare zi de indisponibilitate a acestor unitate de producție poate duce la prețuri mai mari în lunile următoare.
Pe lângă problemele interne de producție, contextul european reprezintă un factor de risc major pentru prețul energiei. Prețurile ridicate la gazele naturale la nivelul întregii Europe să afectează direct costurile de funcționare ale centralelor electrice care utilizează acest combustibil. În acest context, autoritățile prioritizează identificarea unor soluții pentru limitarea volatilității prețurilor, având ca obiectiv principal protejarea consumatorilor industriali, a celor energo-intensivi și a marilor furnizori de energie.
Pentru a contracara aceste riscuri, sectorul energetic beneficiază de finanțări masive prin diverse instrumente europene. Cristian Bușoi a menționat că peste 800 de milioane de euro din PNRR au fost absorbite pentru proiecte precum capacități de producție regenerabilă, stocare în baterii și două centrale de cogenerare la Arad și Constanța. De asemenea, din Fondul de Modernizare, unde sunt disponibile aproximativ 12 miliarde de euro, aproape 10 miliarde de euro sunt deja angajate în diverse proiecte de investiții.
Viitorul sectorului energetic va depinde și de pregătirea următoarei etape de finanțare, vizând perioada 2028-2034. România ar putea beneficia de fonduri între 60 și 65 de miliarde de euro prin viitorul cadru financiar multianual și Politica de Coeziune. Prioritățile pentru acești bani includ digitalizarea sistemului energetic, securitatea cibernetică, dezvoltarea producției de energie regenerabilă prin Contracte pentru Diferență (CfD) și extinderea capacităților de stocare pentru a echilibra producția variabilă.
Evoluția prețurilor la energie este influențată constant de dinamica piețelor regionale și de disponibilitatea resurselor de producție. În contextul actual, stabilitatea costurilor pentru industria românească depinde de capacitatea de a integra surse noi și de gestionarea eficientă a fluxurilor de energie. Monitorizarea constantă a prețurilor la gaze și a stocurilor de energie rămâne un element critic pentru prevenirea unor șocuri economice majore în perioada următoare.